5 definiții pentru izodont


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

izodont, ~ă a [At: DN3 / S și: iso~ / Pl: ~nți, ~e / E: ger isodont] (Blg) 1 Referitor la izodonție. 2 Care prezintă izodonție. 3 Specific izodonției. 4 Care aparține izodonției.

IZODÓNT, -Ă adj. (Biol.) Referitor la izodonție. [Var. isodont, -ă adj. / cf. germ. isodont].

IZODÓNT, -Ă adj. care prezintă izodonție. (< germ. isodont)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

izodónt adj. m., pl. izodónți; f. sg. izodóntă, pl. izodónte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

IZ-, v. IZO-.~alobară (v. alo-, v. -bar), s. f., curbă care unește pe o hartă meteorologică punctele în care presiunea atmosferică a variat de la aceeași cantitate între două observații consecutive; ~alotermă (v. alo-, v. -term), s. f., curbă care unește punctele de pe pămînt în care variațiile temperaturii aerului sînt egale într-un timp dat; ~odont (v. -odont), adj., care are dinți egali; ~odonție (v. -odonție), s. f., dentiție formată din același fel de dinți.

Intrare: izodont
izodont adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izodont
  • izodontul
  • izodontu‑
  • izodontă
  • izodonta
plural
  • izodonți
  • izodonții
  • izodonte
  • izodontele
genitiv-dativ singular
  • izodont
  • izodontului
  • izodonte
  • izodontei
plural
  • izodonți
  • izodonților
  • izodonte
  • izodontelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)