2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

izinire sf [At: MDA ms / V: izân~ / Pl: ~ri / E: izini] (Reg) 1 Slăbire din cauza traiului prost Si: izineală (1). 2 Închircire. 3 Schimonosire. 4 Degenerare. 5 Neîngrijire a cuiva sau a ceva Si: izineală (5). 6 Murdărire extremă a rufelor Si: izineală (6). 7 Îmbâcsire de murdărie a rufelor din cauza spălării cu apă rece (în amestec cu alte rufe și mai murdare) Si: izineală (7).

izini [At: ARH. OLT. VI, 108 / V: izâni / Pzi: ~nesc / E: izină] (Reg) 1 vi A slăbi din cauza traiului prost. 2 vr A se închirci. 3 vr A se schimonosi. 4 vi A degenera. 5 vi A nu avea grijă de cineva sau de ceva. 6-7 vtr (D. rufe) A (se) murdări foarte rău. 8-9 vtr (D. rufe) A (se) îmbâcsi de murdărie din cauza spălării cu apă rece (în amestec cu alte rufe mai murdare).

IZINI, izinesc, vb. IV. (Regional) 1. Tranz. (Despre rufe) A spăla prost, de mîntuială; a băga în boală. 2. Refl. A nu se dezvolta normal; a se pipernici, a se închirci.

izinésc v. tr. (d. izină saŭ sîrb. zijániti, bg. zĭanosam, sufer pagubă. V. izină). Munt. Olt. Port o rufă prea mult și o murdăresc așa în cît nu maĭ ĭese la spălat. V. refl. Mă murdăresc așa în cît să nu maĭ ĭes la spălat. Fig. Mă închircesc, mă pipernicesc (de boală, de traĭ răŭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

izini (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, 3 sg. izinește, imperf. 1 izineam; conj. prez. 1 sg. să izinesc, 3 să izinească

izini (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, imperf. 3 sg. izinea; conj. prez. 3 să izinească

izini vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, imperf. 3 sg. izinea; conj. prez. 3 sg. și pl. izinească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IZINI vb. v. chirci, degenera, închirci, pipernici, sfriji, zgârci.

izini vb. v. CHIRCI. DEGENERA. ÎNCHIRCI. PIPERNICI. SFRIJI. ZGÎRCI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

IZINI, izinesc, vb. IV. 1. Intranz. A slăbi, a se ogîrji, a zălezi. 2. Tranz. și refl. A (se) murdări. (cf. izină)

Intrare: izinire
izinire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izinire
  • izinirea
plural
  • iziniri
  • izinirile
genitiv-dativ singular
  • iziniri
  • izinirii
plural
  • iziniri
  • izinirilor
vocativ singular
plural
izânire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: izini
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • izini
  • izinire
  • izinit
  • izinitu‑
  • izinind
  • izinindu‑
singular plural
  • izinește
  • iziniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • izinesc
(să)
  • izinesc
  • izineam
  • izinii
  • izinisem
a II-a (tu)
  • izinești
(să)
  • izinești
  • izineai
  • iziniși
  • iziniseși
a III-a (el, ea)
  • izinește
(să)
  • izinească
  • izinea
  • izini
  • izinise
plural I (noi)
  • izinim
(să)
  • izinim
  • izineam
  • izinirăm
  • iziniserăm
  • izinisem
a II-a (voi)
  • iziniți
(să)
  • iziniți
  • izineați
  • izinirăți
  • iziniserăți
  • iziniseți
a III-a (ei, ele)
  • izinesc
(să)
  • izinească
  • izineau
  • izini
  • iziniseră
izâni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

izini, izinescverb

regional

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.