izinésc v. tr. (d. izină saŭ sîrb. zijániti, bg. zĭanosam, sufer pagubă. V. izină). Munt. Olt. Port o rufă prea mult și o murdăresc așa în cît nu maĭ ĭese la spălat. V. refl. Mă murdăresc așa în cît să nu maĭ ĭes la spălat. Fig. Mă închircesc, mă pipernicesc (de boală, de traĭ răŭ).