2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

izdănit, ~ă a vz ijderit

ijdăni v vz ijderi

ijdărât, ~ă a vz ijderit

ijdări v vz ijderi

ijdărî v vz ijderi

ijderi [At: MOXA, 349/2 / V: ~dăni, ~dări, ~dărî, izdăni, izdărî, izd~ / Pzi: ~resc / E: ns cf zădărî] (Înv) 1 vt A crea. 2 vt A descoperi ceva. 3 vt A iscodi ceva. 4 vt A scormoni. 5-6 vtr A (se) înteți. 7 vt A zădărî. 8 vi A-și avea originea în... 9 vi A se naște din...

ijderit, ~ă a [At: CANTEMIR, HR. 332 / V: ~dărât, izdănit / Pl: ~iți, ~e / E: ijderi] (Înv) 1 Creat. 2 Descoperit. 3 Iscodit. 4 Scornit. 5 Întețit. 6 Zădărât. 7 Care își are originea în... 8 Născut.

isdăni v vz ijderi

izdăni v vz ijderi

izdărî v vz ijderi

izderi v vz ijderi

ijderésc și -irésc v. tr. (d. vre-o formă vsl. *iz-dĭrati, cum se vede din izdăritură). Vechĭ. Produc, daŭ la iveală. V. refl. Răsar, am originea. – Și -erăsc și -ărăsc,

Ortografice DOOM

ijderi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ijderesc, 3 sg. ijderește, imperf. 1 ijdeream; conj. prez. 1 sg. să ijderesc, 3 să ijderească

ijderi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ijderesc, imperf. 3 sg. ijderea; conj. prez. 3 să ijderească; ger. ijderind

ijderi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ijderesc, imperf. 3 sg. ijderea; conj. prez. 3 sg. și pl. ijderească; ger. ijderind

Etimologice

IJDĂNI, ijdănesc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi)

IJDĂRI, ijdăresc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi)

ijderi (ijderesc, – it), vb.1. A afla, a descoperi, a inventa. – 2. A stîrni, a îmboldi, a ațîța. – 3. A se ivi, a proveni, a se naște. – Var. ijdări, ijdăni, izdări, izdăni, jidări, jidărî, zădărî. Sl. izdirati, cf. sb. izdirati se na koga „a trata pe cineva cu asprime”, bg. dirjă „a scormoni”, zadiram „a face să turbeze”. Sînt cuvinte înv. la toate sensurile și cu toate var., cu excepția lui zădărî, cu sensul lui bg. Explicațiile anterioare nu satisfac cuvîntul identic cu a îndîrji (Cihac, II, 147); din sl. izgnati „a expulza”, cf. izgoni (Tiktin). Cf. Scriban, care pleacă de la un sl. izdirati.Der. ijderitor, adj. (creator); ijderenie (var. ijdăranie, ijderanie), s. f. (proveniență, origine); izdăritură, s. f. (proiect; creație); zădărîtor, adj. (iritant); zădăreală, s. f. (ațîțare, incitare).

IZDĂNI, izdănesc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi)

Intrare: ijderi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ijderi
  • ijderire
  • ijderit
  • ijderitu‑
  • ijderind
  • ijderindu‑
singular plural
  • ijderește
  • ijderiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ijderesc
(să)
  • ijderesc
  • ijdeream
  • ijderii
  • ijderisem
a II-a (tu)
  • ijderești
(să)
  • ijderești
  • ijdereai
  • ijderiși
  • ijderiseși
a III-a (el, ea)
  • ijderește
(să)
  • ijderească
  • ijderea
  • ijderi
  • ijderise
plural I (noi)
  • ijderim
(să)
  • ijderim
  • ijdeream
  • ijderirăm
  • ijderiserăm
  • ijderisem
a II-a (voi)
  • ijderiți
(să)
  • ijderiți
  • ijdereați
  • ijderirăți
  • ijderiserăți
  • ijderiseți
a III-a (ei, ele)
  • ijderesc
(să)
  • ijderească
  • ijdereau
  • ijderi
  • ijderiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ijdăni
  • ijdănire
  • ijdănit
  • ijdănitu‑
  • ijdănind
  • ijdănindu‑
singular plural
  • ijdănește
  • ijdăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ijdănesc
(să)
  • ijdănesc
  • ijdăneam
  • ijdănii
  • ijdănisem
a II-a (tu)
  • ijdănești
(să)
  • ijdănești
  • ijdăneai
  • ijdăniși
  • ijdăniseși
a III-a (el, ea)
  • ijdănește
(să)
  • ijdănească
  • ijdănea
  • ijdăni
  • ijdănise
plural I (noi)
  • ijdănim
(să)
  • ijdănim
  • ijdăneam
  • ijdănirăm
  • ijdăniserăm
  • ijdănisem
a II-a (voi)
  • ijdăniți
(să)
  • ijdăniți
  • ijdăneați
  • ijdănirăți
  • ijdăniserăți
  • ijdăniseți
a III-a (ei, ele)
  • ijdănesc
(să)
  • ijdănească
  • ijdăneau
  • ijdăni
  • ijdăniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ijdări
  • ijdărire
  • ijdărit
  • ijdăritu‑
  • ijdărind
  • ijdărindu‑
singular plural
  • ijdărește
  • ijdăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ijdăresc
(să)
  • ijdăresc
  • ijdăream
  • ijdării
  • ijdărisem
a II-a (tu)
  • ijdărești
(să)
  • ijdărești
  • ijdăreai
  • ijdăriși
  • ijdăriseși
a III-a (el, ea)
  • ijdărește
(să)
  • ijdărească
  • ijdărea
  • ijdări
  • ijdărise
plural I (noi)
  • ijdărim
(să)
  • ijdărim
  • ijdăream
  • ijdărirăm
  • ijdăriserăm
  • ijdărisem
a II-a (voi)
  • ijdăriți
(să)
  • ijdăriți
  • ijdăreați
  • ijdărirăți
  • ijdăriserăți
  • ijdăriseți
a III-a (ei, ele)
  • ijdăresc
(să)
  • ijdărească
  • ijdăreau
  • ijdări
  • ijdăriseră
ijdărî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
isdăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • izdăni
  • izdănire
  • izdănit
  • izdănitu‑
  • izdănind
  • izdănindu‑
singular plural
  • izdănește
  • izdăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • izdănesc
(să)
  • izdănesc
  • izdăneam
  • izdănii
  • izdănisem
a II-a (tu)
  • izdănești
(să)
  • izdănești
  • izdăneai
  • izdăniși
  • izdăniseși
a III-a (el, ea)
  • izdănește
(să)
  • izdănească
  • izdănea
  • izdăni
  • izdănise
plural I (noi)
  • izdănim
(să)
  • izdănim
  • izdăneam
  • izdănirăm
  • izdăniserăm
  • izdănisem
a II-a (voi)
  • izdăniți
(să)
  • izdăniți
  • izdăneați
  • izdănirăți
  • izdăniserăți
  • izdăniseți
a III-a (ei, ele)
  • izdănesc
(să)
  • izdănească
  • izdăneau
  • izdăni
  • izdăniseră
izdărî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
izderi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ijderit
ijderit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ijderit
  • ijderitul
  • ijderitu‑
  • ijderi
  • ijderita
plural
  • ijderiți
  • ijderiții
  • ijderite
  • ijderitele
genitiv-dativ singular
  • ijderit
  • ijderitului
  • ijderite
  • ijderitei
plural
  • ijderiți
  • ijderiților
  • ijderite
  • ijderitelor
vocativ singular
plural
ijderire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ijderire
  • ijderirea
plural
  • ijderiri
  • ijderirile
genitiv-dativ singular
  • ijderiri
  • ijderirii
plural
  • ijderiri
  • ijderirilor
vocativ singular
plural
ijdărât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
izdănit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izdănit
  • izdănitul
  • izdănitu‑
  • izdăni
  • izdănita
plural
  • izdăniți
  • izdăniții
  • izdănite
  • izdănitele
genitiv-dativ singular
  • izdănit
  • izdănitului
  • izdănite
  • izdănitei
plural
  • izdăniți
  • izdăniților
  • izdănite
  • izdănitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)