2 intrări
29 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IVIRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi.
IVIRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ivire sf [At: COD. VOR 160/8 / V: (reg) ighire, (înv) iuvire / Pl: ~ri / E: ivi] 1 Scoatere la lumină Si: ivit1 (1). 2 Punere în evidență Si: ivit1 (2). 3 Aducere la cunoștință Si: ivit1 (3). 4 Demonstrare. 5 Apariție bruscă Si: ivit1 (5). 6 Apariție a cuiva dintr-o ascunzătoare Si: ivit1 (6). 7 Deconspirare a ceva tăinuit Si: ivit1 (7). 8 Manifestare. 9 (Înv; îlav) În ~ În văzul tuturor Si: ostentativ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IVIRE s. f. Faptul de a se ivi; ieșire la iveală, apariție. La plăcuta sa ivire Ies albinele cu miere. ALECSANDRI, O. 229. De la ivirea broșurii d-lui Dăscălescu, au trecut vro șase luni. RUSSO, O. 84.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ivire f. acțiunea de a se ivi, aparițiune: la a mea ivire poporul să m’aclame AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
IVI, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ighire sf vz ivire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
imvi v vz ivi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iuvi v vz ivi corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iuvire sf vz ivire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ivi [At: COD. VOR. 77/12 / V: (reg) imvi, (înv) iuvi / Pzi: ivesc / E: vsl ꙗвити] 1 vt (Înv) A scoate ceva la lumină. 2 vt (Înv) A pune ceva în evidență. 3 vt (Înv) A aduce ceva la cunoștința cuiva. 4 vt (Înv) A demonstra ceva. 5 vr A se arăta brusc. 6 vr A se arăta dintr-o ascunzătoare. 7 vr (Înv) A se da de gol. 8 vr A se manifesta. 9 vr (Îvr; îlv) A se ~ la cineva A se duce. 10 vr (Îvr; îal) A se prezenta. 11 vr (Înv; îe) A se ~ pre sine A se declara. 12 vr (Îe) A se ~ între obraze A se vedea la față.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IVI, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-o dată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IVI, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta (pe neașteptate sau ieșind dintr-un loc ascuns), a apărea (dintr-o dată sau întîia oară), a ieși în văzul tuturor. Stoluri de rațe se iveau în văzduh, ca niște ciocane de lemn aruncate-n sus. ARGHEZI, P. T. 160. E duminică. Din vale Se ivesc răzleți flăcăi. COȘBUC, P. I 263. Începea a se ivi soarele dintre nori. CREANGĂ, A. 34. Cînd prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea pe după gît. EMINESCU, O. I 55. ♦ Tranz. (Învechit) A arăta. Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU, N. 51.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE IVI mă ivesc intranz. A-și face brusc apariția; a se lăsa văzut pe neașteptate; a apărea; a se arăta; a se isca. /<sl. javiti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ivì v. 1. a ieși la lumină, a apare; 2. a scoate la iveală, a arăta: fetele tinere ivesc fețele rumene EM. [Slav. ĬAVITI, a arăta].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĭuvésc, V. ivesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ivésc (mă) v. refl. (vsl. ĭaviti, a arăta. V. privesc, aĭevea). Mă arăt, apar, încep a mă vedea: luna se ivi dintre brazĭ. – Maĭ vechĭ și a se ĭuvi.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ivire s. f., g.-d. art. ivirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ivire s. f., g.-d. art. ivirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ivire s. f., g.-d. art. ivirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ivi (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă ivesc, 3 sg. se ivește, imperf. 1 sg. mă iveam; conj. prez. 1 sg. să mă ivesc, 3 să se ivească; imper. 2 sg. afirm. ivește-te; ger. ivindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!ivi (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivește, imperf. 3 sg. se ivea; conj. prez. 3 să se ivească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ivi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ivesc, imperf. 3 sg. ivea; conj. prez. 3 sg. și pl. ivească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IVIRE s. 1. v. apariție. 2. apariție, (fig.) geneză, încolțire, înfiripare, naștere. (Istoria ~ unei idei mărețe.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IVIRE s. 1. apariție, producere. (~ unui nou fenomen.) 2. apariție, (fig.) geneză, încolțire, înfiripare, naștere. (Istoria ~ unei idei mărețe.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IVI vb. 1. v. apărea. 2. a apărea, a se arăta, a pica, (înv. și reg.) a se scociorî, (înv.) a se sfeti. (Chiar atunci s-a ~ și el.) 3. v. înfățișa. 4. a apărea, a se arăta, (înv.) a mijloci, (fig.) a încolți, a se înfiripa, a înflori, a se naște. (Un zâmbet s-a ~ pe fața lui.) 5. a apărea, a se arăta, a se înfățișa, a se revela, (înv. și pop.) a se dezveli. (Câmpia se ~ în toată splendoarea ei.) 6. a apărea, a se arăta, a ieși. (S-a ~ iarba.) 7. v. răsări. 8. a apărea, a se arăta, a miji, (reg.) a (se) iți, a (se) slomni. (Se ~ zorile.) 9. v. face. 10. v. stârni. 11. v. produce. 12. a apărea, a se declara. (S-a ~ o epidemie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IVI vb. 1. a apărea, a se arăta, a se vedea, a se zări, (italienism înv.) a spunta. (Nu se ~ cu săptămînile pe stradă.) 2. a apărea, a se arăta, a pica, (înv. și reg.) a se scociorî, (înv.) a se sfeti. (Chiar atunci s-a ~ și el.) 3. a apărea, a se arăta, a se înfățișa, a se prezenta, a veni, (înv.) a se spune, (fam.) a se înființa. (S-a ~ la proces.) 4. a apărea, a se arăta, (înv.) a mijloci, (fig.) a încolți, a se înfiripa, a înflori, a se naște. (Un zîmbet s-a ~ pe fața lui.) 5. a apărea, a se arăta, a se înfățișa, a se revela, (înv. și pop.) a se dezveli. (Cîmpia se ~ în toată splendoarea ei.) 6. a apărea, a se arăta, a ieși. (S-a ~ iarba.) 7. a apărea, a se arăta, a răsări, a se ridica. (S-a ~ luna.) 8. a apărea, a se arăta, a miji, (reg.) a (se) iți, a (se) slomni. (Se ~ zorile.) 9. a se face, a se lăsa, a sosi, a veni. (Cînd se ~ seara, pleacă.) 10. a apărea, a se isca, a începe, a se porni, a se produce, a se stîrni, (înv. și reg.) a se scociorî, (fig.) a se naște. (S-a ~ din senin o furtună.) 11. a apărea, a interveni, a se întîmpla, a se produce, a surveni. (A ~ o schimbare.) 12. a apărea, a se declara. (S-a ~ o epidemie.)[1]
- Pentru 11., mai probabil S-a ~ o schimbare (reflexiv). — cata
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se ivi ≠ a pieri
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) ivi ≠ a dispărea
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ivi (ivesc, ivit), vb. – 1. (Înv.) A arăta, a demonstra. – 2. (Refl.) A se arăta, a apărea, a ieși la iveală. – Megl. iavés. Sl. javiti (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 152; Tiktin; DAR), cf. aieve. – Der. iveală, s. f. (apariție; prezență).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ivire, ivirisubstantiv feminin
-
- La plăcuta sa ivire Ies albinele cu miere. ALECSANDRI, O. 229. DLRLC
- De la ivirea broșurii d-lui Dăscălescu, au trecut vro șase luni. RUSSO, O. 84. DLRLC
-
etimologie:
- ivi DEX '98 DEX '09
ivi, ivescverb
- 1. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. DEX '09 DLRLC
- Stoluri de rațe se iveau în văzduh, ca niște ciocane de lemn aruncate-n sus. ARGHEZI, P. T. 160. DLRLC
- E duminică. Din vale Se ivesc răzleți flăcăi. COȘBUC, P. I 263. DLRLC
- Începea a se ivi soarele dintre nori. CREANGĂ, A. 34. DLRLC
- Cînd prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea pe după gît. EMINESCU, O. I 55. DLRLC
- 1.1. Arăta. DLRLCsinonime: arăta
- Fetele tinere ivesc fețele rumene ca mărul prin obloanele deschise ale ferestrelor cu gratii. EMINESCU, N. 51. DLRLC
-
-
etimologie:
- javiti DEX '98 DEX '09