2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ĭus m., pl. ĭușĭ, ca cele-lalte litere, saŭ (ca’n Arh. 1938, 385) n., pl. ĭusurĭ. Numele a doŭă litere din alfabetu cirilic: ĭusu, mare, ca’n monka, muncă, și ĭusu mic, ca’n grenda, grindă (V. § 62).
iuș2 sn [At: (a. 1782) VAIDA / Pl: ~uri / E: mg ius] (Trs; mgî) Drept de moștenire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iuș1 i vz iș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ius (literă chirilică) s. n., pl. iúsuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ius s. n., pl. iúsuri[1]
- A treizeci și opta literă a alfabetului chirilic. — tavi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
iuș, iușuri, s.n. (reg.) Drept (de moștenire).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de claudia
- acțiuni
Intrare: ius
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: iuș
iuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)