17 definiții pentru iuncher

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IÚNCHER, iuncheri, s. m. 1. (În vechea terminologie a unor armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Mare proprietar de pământ provenit din nobilimea militară germană. [Var.: iúncăr s. m.] – Din rus. ĭunker, germ. Junker.

iuncher sm [At: CARAGIALE, ap. CADE / V: ~căr / Pl: ~i / E: rs юнкер, ger Junker] 1 (Mil; înv) Elev al unei școli militare Si: cadet. 2 Mare proprietar de pământ provenit din nobilimea militară germană.

IÚNCHER, iuncheri, s. m. 1. (În vechea terminologie a unor armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Mare proprietar de pământ provenit din nobilimea militară germană. [Var.: iúncăr s. m.] – Din rus. ĩunker, germ. Junker.

IÚNCHER, iuncheri, s. m. (Și în forma iuncăr, răspîndit mai ales în fosta Austro-Ungarie, în Germania și în Rusia țaristă) Cadet. În casa Pătrăcesei ședea un tinerel, un iuncher. SADOVEANU, P. 105. Călcau semeți iuncări cu prea sclipitoare fireturi la epoleți. C. PETRESCU, A. R. 7. – Variantă: iúncăr s. m.

IÚNCHER s.m. 1. (În trecut în unele armate) Elev al unei școli militare; cadet. 2. Membru al clasei moșierilor germani. [< rus. junker, germ. Junker].

IÚNCHER s. m. 1. (în trecut, în unele armate) elev al unei școli militare; cadet. 2. membru al clasei moșierilor germani. (< rus. junker, germ. Junker)

ĭúncher m. (rus. ĭúnker, d. germ. junker, tînăr nobil, d. jung, tînăr, și herr, domn, nobil). Tînăr nobil care (pînă pin timpu luĭ Cuza) îșĭ făcea stagiu de soldat în ainte de a deveni ofițer. – Și ĭúncăr (după germ.). V. cadet.

IÚNCĂR s. m. v. iuncher.

iuncăr m. cadet (în vechia terminologie militară). [Nemț. JUNKER].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IÚNCHER s. (MIL.) cadet. (~ul se pregătea spre a deveni ofițer.)

IUNCHER s. (MIL.) cadet. (~ se pregătea spre a deveni ofițer.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

iúncăr (iúncări), s. m. – Cadet. Germ. Junker, prin intermediul rus. junker. Sec. XIX, înv.

Intrare: iuncher
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iuncher
  • iuncherul
  • iuncheru‑
plural
  • iuncheri
  • iuncherii
genitiv-dativ singular
  • iuncher
  • iuncherului
plural
  • iuncheri
  • iuncherilor
vocativ singular
  • iuncherule
  • iunchere
plural
  • iuncherilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iuncăr
  • iuncărul
  • iuncăru‑
plural
  • iuncări
  • iuncării
genitiv-dativ singular
  • iuncăr
  • iuncărului
plural
  • iuncări
  • iuncărilor
vocativ singular
  • iuncărule
  • iuncăre
plural
  • iuncărilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iuncher, iuncherisubstantiv masculin

  • 1. (În vechea terminologie a unor armate) Elev al unei școli militare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cadet
    • format_quote În casa Pătrăcesei ședea un tinerel, un iuncher. SADOVEANU, P. 105. DLRLC
    • format_quote Călcau semeți iuncări cu prea sclipitoare fireturi la epoleți. C. PETRESCU, A. R. 7. DLRLC
  • 2. Mare proprietar de pământ provenit din nobilimea militară germană. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.