2 definiții pentru isocronism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ISOCRONÍSM s.n. v. izocronism.

*isocronízm n. (d. isocron). Fiz. Calitatea de a fi isocron: isocronizmu oscilațiunilor péndululuĭ. – Și izo- (după fr.).

Intrare: isocronism
isocronism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isocronism
  • isocronismul
  • isocronismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • isocronism
  • isocronismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)