ionometru sn [At: LTR / P: i-o~ / Pl: ~re / E: fr ionomètre] (Fiz) Instrument pentru determinarea intensității unei radiații radioactive.

IONOMETRU s.n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea intensității unei radiații ionizate. ♦ Instrument pentru determinarea concentrației în ioni de hidrogen a unei soluții. [< fr. ionomètre].

IONOMETRU s. n. 1. instrument pentru determinarea intensității unei radiații ionizate. 2. aparat cu care se determină concentrația în ioni de hidrogen a unei soluții. (< fr. ionomètre)

ionometru (desp. i-o-, -me-tru) s. n., art. ionometrul; pl. ionometre

ionometru (i-o-, -me-tru) s. n., art. ionometrul; pl. ionometre

ionometru s. n. (sil. i-o-, -tru), art. ionometrul; pl. ionometre

IONO- „ioni, ionizare”. ◊ gr. ion „migrator, călător” > fr. iono-, germ. id., engl. id. > rom. iono-. □ ~fon (v. -fon), s. n., dispozitiv radiofonic care transformă direct energia electromagnetică în unde sonore, prin oscilațiile unei coloane de gaze ionizate; ~foreză (v. -foreză), s. f., introducere în organism a unor substanțe medicamentoase cu ajutorul ionizărilor prin curent continuu; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu radiochimiografic bazat pe variațiile de intensitate a fasciculului de raze X, în urma trecerii lui printr-un organ în activitate; ~gramă (v. -gram), s. f., oscilogramă ridicată de o stațiune ionosferică, indicînd înălțimea aparentă de reflexie a undelor în funcție de frecvență; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., metodă de prospecțiune radiometrică folosită la măsurarea ionizării aerului de către radiațiile radioactive; ~metru (v. -metru₁), s. n., 1. Instrument folosit pentru determinarea radiațiilor ionizate. 2. Aparat cu care se determină concentrația de ioni de hidrogen a unei soluții; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat superior al atmosferei care este alcătuit din gaze rarefiate și puternic ionizate; ~terapie (v. -terapie), s. f., introducere în organism a ionilor medicamentoși.