2 intrări
10 definiții
Explicative DEX
intricat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: intrica] (Liv) 1 Intersectat la întâmplare. 2 Confundat. 3 Încurcat. 4 Intrigat (2).
intricație sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: lat intricatio, -onis, fr intrication ] (Blg) 1 Amestecare. 2 Intricare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTRICA vb. I. tr., refl. (Liv.) 1. A (se) încurca, a (se) intersecta la întîmplare. 2. A (se) confunda; a (se) încurca; a intriga, a face intrigi. [P.i. intric. / < it., lat. intricare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTRICAȚIE s.f. (Biol.) Amestec, întretăiere; încrucișare întîmplătoare. [Gen. -iei. / < lat. intricatio, fr. intrication].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTRICA vb. tr., refl. 1. a (se) încurca, a (se) intersecta la întâmplare. 2. a (se) confunda; a face intrigi. (< lat. intricare, fr. intriquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INTRICAȚIE s. f. amestec, întretăiere; încrucișare întâmplătoare. (< lat. intricatio, fr. intrication)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
intricatie (livr.) (desp. -ți-e) s. f., art. intricația (desp. -ți-a), g.-d. art. intricației; pl. intricații, art. intricațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intricație (livr.) (-ți-e) s. f., art. intricația (-ți-a), g.-d. art. intricației; pl. intricații, art. intricațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intrica vb., ind. prez. 3 sg. intrică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
intricație s. f. (sil. -ți-e), art. intricația (sil. -ți-a), g.-d. art. intricației; pl. intricații, art. intricațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
intricație, intricațiisubstantiv feminin
- 1. Încrucișare întâmplătoare. DNsinonime: amestec intricare întretăiere
etimologie:
- intricatio DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.