10 definiții pentru intratabil intractabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

intratabil, ~ă a [At: COSTINESCU / V: (îrg) ~act~ / Pl: ~i, ~e / E: it intrattabile, lat intractabilis] 1 Cu care nu se poate trata Si: (înv) neînduplecat. 2 (D. o maladie) Care nu poate fi tratată.

INTRATÁBIL, -Ă, intratabili, -e, adj. (Cu) care nu se poate trata; netratabil. – Din it. intrattabile. Cf. fr. intraitable.

INTRATÁBIL, -Ă, intratabili, -e, adj. (Cu) care nu se poate trata; netratabil. – Din it. intrattabile. Cf. fr. intraitable.

INTRATÁBIL, -Ă, intratabili, -e, adj. (Franțuzism) Cu care nu se poate trata, cu care nu te poți înțelege, care se lasă greu convins.

INTRATÁBIL, -Ă adj. (Cu) care nu se poate trata. [Cf. it. intrattabile, fr. intraitable].

INTRATÁBIL, -Ă adj. (cu) care nu se poate trata. (< it. intrattabile)

INTRATÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu poate fi tratat; de netratat. 2) Care nu admite nici o concesie sau nici un compromis; consecvent în acțiuni și în convingeri; intransigent; inflexibil. /<it. intrattabile

intractabil, ~ă a vz intratabil


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intratábil adj. m., pl. intratábili; f. intratábilă, pl. intratábile

intratábil adj. m. tratabil


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: intratabil
intratabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intratabil
  • intratabilul
  • intratabilu‑
  • intratabilă
  • intratabila
plural
  • intratabili
  • intratabilii
  • intratabile
  • intratabilele
genitiv-dativ singular
  • intratabil
  • intratabilului
  • intratabile
  • intratabilei
plural
  • intratabili
  • intratabililor
  • intratabile
  • intratabilelor
vocativ singular
plural
intractabil adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intractabil
  • intractabilul
  • intractabilu‑
  • intractabilă
  • intractabila
plural
  • intractabili
  • intractabilii
  • intractabile
  • intractabilele
genitiv-dativ singular
  • intractabil
  • intractabilului
  • intractabile
  • intractabilei
plural
  • intractabili
  • intractabililor
  • intractabile
  • intractabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

intratabil intractabil

etimologie: