3 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERNÁT, internate, s. n. 1. Așezământ școlar în care elevii primesc locuință și întreținere. 2. Stagiu de practică efectuat în spitale și în clinici de studenții în medicină din ultimii ani. – Din fr. internat.

INTERNÁT, internate, s. n. 1. Așezământ școlar în care elevii primesc locuință și întreținere. 2. Stagiu de practică efectuat în spitale și în clinici de studenții în medicină din ultimii ani. – Din fr. internat.

internat1 sn [At: ODOBESCU, S. II, 74 / Pl: ~e / E: fr internat] 1-4 Internare (1-4). 5 (Ccr) Loc în școală în care elevii primesc locuință și întreținere. 6 Situație a unui intern (9). 7 Stagiu de practică efectuat în spitale și în clinici de studenții din ultimii ani la medicină sau de absolvenți. 8 (înv; îs) Examen de ~ Examen pentru ocuparea funcției de intern (11). 9 (Arg; înv) Închisoare.

internat2, ~ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~ați, ~e / E: interna] 1 Care a fost instalat într-un spital pentru tratament. 2-3 Care a fost închis într-un ospiciu, lagăr, școală de corecție pentru (reeducare sau) supraveghere.

INTERNÁT2, -Ă, internați, -te, adj. 1. (Despre bolnavi; și substantivat) Intrat în spital pentru îngrijire medicală. 2. Care nu dispune de libertate individuală, băgat într-un lagăr pentru a fi ținut sub supraveghere; închis.

INTERNÁT1, internate, s. n. 1. Așezămînt școlar în care elevii au locuință și întreținere. Și fata s-a dus la un internat, la Iași. SADOVEANU, O. IV 300. Colegi din clasa întîi de internat. C. PETRESCU, Î. II 61. Rămasă orfană de mamă, a crescut în internatul de fete din Sibiu. REBREANU, P. S. 29. 2. (În trecut) Funcție îndeplinită de internii spitalelor; grad medical de spital (obținut prin concurs).

INTERNÁT s.n. Instituție școlară în care locuiesc și iau masa elevi; situația unui elev intern. ♦ Funcția unui medic angajat prin concurs sau a unui student în medicină care face practică la un spital și are și locuința acolo. [Cf. fr. internat].

INTERNÁT s. n. 1. instituție anexă a unei școli care asigură elevilor locuință și masă. 2. stagiu de pregătire a studenților în medicină în practică retribuită în clinică sau spital. (< fr. internat)

INTERNÁT ~e n. 1) Școală în care elevii sunt asigurați cu locuință și hrană. 2) Practică efectuată de studenții de la instituțiile de medicină (într-un spital sau într-o clinică) în ultimii ani de studii. /<fr. internat

internat n. 1. școală ce primește interni; 2. funcțiunea internilor în spitale.

*internát n., pl. e (d. intern, fr. internat). Starea unuĭ elev intern saŭ unuĭ student în medicină intern. Școală în care eleviĭ îs internĭ. Funcțiunea de student în medicină intern.

INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. ◊ Refl. S-a internat pentru operație. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o școală de corecție, într-un lagăr etc., pentru a-l ține sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. – Din fr. interner.

INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. ◊ Refl. S-a internat pentru operație. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o școală de corecție, într-un lagăr etc., pentru a-l ține sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. – Din fr. interner.

interna vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 45 / Pzi: ~nez / E: fr interner] 1 A instala un bolnav în spital pentru tratament Si: a spitaliza. 2 A ține pe cineva închis într-un ospiciu, lagăr, școală de corecție pentru reeducare sau supraveghere.

INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la bolnavi) A instala pentru tratament într-un spital. Omul a cerut un răgaz de două zile, să-și interneze mama într-o clinică oculistică, în așteptarea unei operații. C. PETRESCU, A. 319. ◊ Refl. S-a internat în spital pentru a se supune unei operații. 2. A închide pe cineva într-un lagăr.

INTERNÁ vb. I. tr. 1. A instala în spital (un bolnav) pentru tratament. 2. A închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc. pentru a fi ținut sub supraveghere. [< fr. interner, it. internare].

INTERNÁ vb. I. tr., refl. a (se) instala în spital pentru tratament sau operație. II. tr. 1. a încredința unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică. 2. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere. (< fr. /s’/interner)

A INTERNÁ ~éz tranz. 1) (bolnavi, accidentați, răniți) A instala în spital pentru tratament medical; a spitaliza. 2) (persoane) A închide într-un ospiciu sau într-un loc de detenție, pentru a ține sub supraveghere sau pentru reeducație; a izola de societate. /<fr. interner

internà v. a obliga să stea într’un loc anumit: a interna pe prizonieri.

*internéz v. tr. (d. intern; fr. interner). Pun un elev intern în școală, un captiv în închisoare saŭ un nebun în spital.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: internat (adj.)
internat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • internat
  • internatul
  • internatu‑
  • interna
  • internata
plural
  • internați
  • internații
  • internate
  • internatele
genitiv-dativ singular
  • internat
  • internatului
  • internate
  • internatei
plural
  • internați
  • internaților
  • internate
  • internatelor
vocativ singular
plural
Intrare: internat (s.n.)
internat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • internat
  • internatul
  • internatu‑
plural
  • internate
  • internatele
genitiv-dativ singular
  • internat
  • internatului
plural
  • internate
  • internatelor
vocativ singular
plural
Intrare: interna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • interna
  • internare
  • internat
  • internatu‑
  • internând
  • internându‑
singular plural
  • internea
  • internați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • internez
(să)
  • internez
  • internam
  • internai
  • internasem
a II-a (tu)
  • internezi
(să)
  • internezi
  • internai
  • internași
  • internaseși
a III-a (el, ea)
  • internea
(să)
  • interneze
  • interna
  • internă
  • internase
plural I (noi)
  • internăm
(să)
  • internăm
  • internam
  • internarăm
  • internaserăm
  • internasem
a II-a (voi)
  • internați
(să)
  • internați
  • internați
  • internarăți
  • internaserăți
  • internaseți
a III-a (ei, ele)
  • internea
(să)
  • interneze
  • internau
  • interna
  • internaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

internat (adj.)

  • 1. (și) substantivat (Despre bolnavi) Intrat în spital pentru îngrijire medicală.
    surse: DLRLC
  • 2. Care nu dispune de libertate individuală, băgat într-un lagăr pentru a fi ținut sub supraveghere.
    surse: DLRLC sinonime: închis (adj.)

etimologie:

internat (s.n.)

  • 1. Așezământ școlar în care elevii primesc locuință și întreținere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Și fata s-a dus la un internat, la Iași. SADOVEANU, O. IV 300.
      surse: DLRLC
    • Colegi din clasa întîi de internat. C. PETRESCU, Î. II 61.
      surse: DLRLC
    • Rămasă orfană de mamă, a crescut în internatul de fete din Sibiu. REBREANU, P. S. 29.
      surse: DLRLC
  • 2. Stagiu de practică efectuat în spitale și în clinici de studenții în medicină din ultimii ani.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. în trecut Funcție îndeplinită de internii spitalelor; grad medical de spital (obținut prin concurs).
    surse: DLRLC DN

etimologie:

interna

  • 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: spitaliza attach_file 2 exemple
    exemple
    • Omul a cerut un răgaz de două zile, să-și interneze mama într-o clinică oculistică, în așteptarea unei operații. C. PETRESCU, A. 319.
      surse: DLRLC
    • reflexiv S-a internat în spital pentru a se supune unei operații.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o școală de corecție, într-un lagăr etc., pentru a-l ține sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: