12 definiții pentru interminabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care nu se (mai) termină, foarte lung sau exagerat de lung; nesfârșit. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. – Din fr. interminable, lat. interminabilis.

INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care nu se (mai) termină, foarte lung sau exagerat de lung; nesfârșit. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. – Din fr. interminable, lat. interminabilis.

interminabil, ~ă [At: CARAGIALE, M. 294 / Pl: ~i, ~e / E: fr interminable, lat interminabilis] 1 a Care nu se mai termină. Si: nesfârșit. 2-3 a, av (Care este) de dimensiuni foarte mari.

INTERMINÁBIL, -Ă, interminabili, -e, adj. Care se desfășoară într-un timp foarte lung, care ține multă vreme, care pare că nu se mai termină, că e fără sfîrșit. Poeziile... ne aruncau în admirații sau în controverse interminabile. GALACTION, O. I 15. Își pierd... cel mai prețios timp în planuri și discuții interminabile. VLAHUȚĂ, O. A. III 109. ♦ De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare. Trage după dînsa o interminabilă rochie de catifea. CARAGIALE, M. 294.

INTERMINÁBIL, -Ă adj. Nesfârșit, care nu se mai sfârșește. ♦ De dimensiuni foarte mari. [Cf. fr. interminable].

INTERMINÁBIL, -Ă adj. care nu se (mai) termină, nesfârșit (de lung). (< fr. interminable, lat. interminabilis)

INTERMINÁBIL ~ă (~i, ~e) și adverbial 1) Care nu are sau pare a nu avea sfârșit (în timp sau în spațiu); nesfârșit; neepuizabil; inepuizabil. O conversație ~ă. 2) Care are proporții foarte mari; de dimensiuni foarte mari. /<fr. interminable, lat. interminabilis

interminabil a. care nu se mai termină, de o durată excesivă.

*interminábil, -ă adj. (lat. in-terminabilis). Care nu se poate termina: operă interminabilă. Fig. Prea lung: proces interminabil. Prea înalt: om interminabil. Adv. În mod interminabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

interminábil adj. m., pl. interminábili; f. interminábilă, pl. interminábile

interminábil adj. m., pl. interminábili; f. sg. interminábilă, pl. interminábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INTERMINÁBIL adj. 1. v. inepuizabil. 2. nesfârșit, (fig.) kilometric. (O cuvântare ~.)

INTERMINABIL adj. 1. inepuizabil, neepuizabil, neistovit, nesfîrșit, (fig.) nesecat. (O sursă ~ de...) 2. nesfîrșit, (fig.) kilometric. (O cuvîntare ~.)

Intrare: interminabil
interminabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • interminabil
  • interminabilul
  • interminabilu‑
  • interminabilă
  • interminabila
plural
  • interminabili
  • interminabilii
  • interminabile
  • interminabilele
genitiv-dativ singular
  • interminabil
  • interminabilului
  • interminabile
  • interminabilei
plural
  • interminabili
  • interminabililor
  • interminabile
  • interminabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

interminabil

  • 1. Care nu se (mai) termină, foarte lung sau exagerat de lung.
    exemple
    • Poeziile... ne aruncau în admirații sau în controverse interminabile. GALACTION, O. I 15.
      surse: DLRLC
    • Își pierd... cel mai prețios timp în planuri și discuții interminabile. VLAHUȚĂ, O. A. III 109.
      surse: DLRLC
    • 1.1. De dimensiuni foarte mari, exagerat de mare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Trage după dînsa o interminabilă rochie de catifea. CARAGIALE, M. 294.
        surse: DLRLC

etimologie: