inepuizabil, ~ă a [At: DA / P: ~pu-i~ / Pl: ~i, ~e / E: fr inépuisable] (Șfg) 1 Care nu poate fi epuizat. 2 Interminabil. 3 (Pex) Extrem de abundent.

INEPUIZABIL, -Ă, inepuizabili, -e, adj. Care nu se termină niciodată, care nu poate fi epuizat. Pictura de gen are azi un cîmp inepuizabil de inspirație. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 3/6. – Pronunțat: -pu-i-.

INEPUIZABIL, -Ă adj. (Adesea fig.) Interminabil; de neepuizat; (p. ext.) extrem de bogat. [Pron. -pu-i-. / cf. fr. inépuisable].

INEPUIZABIL, -Ă adj. (și fig.) interminabil; de neepuizat. (p. ext.) extrem de bogat. (< fr. inépuisable)

INEPUIZABIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu se epuizează; care nu are sau pare a nu avea sfârșit (în timp sau în spațiu); de neepuizat; neepuizabil; interminabil. 2) Care este din abundență; foarte abundent; extrem de bogat. [Sil. in-e-pu-i-] /<fr. inépuisable

inepuizabil (desp. i-ne-pu-i-/in-e-) adj. m., pl. inepuizabili; f. inepuizabilă, pl. inepuizabile

!inepuizabil (i-ne-pu-i-/in-e-) adj. m., pl. inepuizabili; f. inepuizabilă, pl. inepuizabile

inepuizabil adj. m. (sil. mf. in-) epuizabil

INEPUIZABIL adj. interminabil, neepuizabil, neistovit, nesfârșit, (fig.) nesecat. (O sursă ~ de...)

INEPUIZABIL adj. interminabil, neepuizabil, neistovit, nesfîrșit, (fig.) nesecat. (O sursă ~ de...)

Inepuizabil ≠ epuizabil