15 definiții pentru intermediu intermed


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERMÉDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se află la mijloc, între alte elemente. ◊ Loc. prep. Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva). 2. Mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte. – Din it. intermedio, fr. intermède.

intermediu sn [At: HASDEU, I. C. 153 / V: ~med / Pl: ~ii / E: fr intermède, it intermedio] 1 Ceea ce se află la mijloc între două elemente (permițând exercitarea acțiunii unuia asupra celuilalt). 3 (Îlpp) Prin ~ul cuiva (sau a ceva) Prin mijlocirea cuiva sau a ceva. 4 (Chm; iuz) Substanță adăugată pentru a facilita amestecul celorlalte ingrediente. 5 (Muz) Mică lucrare dramatică, de obicei comică, muzicală ori coregrafică, executată ca divertisment în antracte Si: intermezzo.

INTERMÉDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se află la mijloc, între alte elemente. ◊ Loc. prep. Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, prin înlesnirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva). 2. Mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte. – Din it. intermedio, fr. intermède.

INTERMÉDIU s. n. (Mai ales în loc. prep.) Prin intermediul cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, prin înlesnirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). Prin intermediul sfaturilor populare, oamenii muncii de la orașe și sate, cărora le aparține întreaga putere în țara noastră, își exercită puterea de stat. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 11, 5. Organizațiile romînești de stat de la nordul Dunării... se vor dezvolta sub influența culturii bizantine, prin intermediul statelor slave sud-dunărene. ROSETTI, I. SL. 22. – Pronunțat: -diu.

INTERMÉDIU s.n. 1. Mijlocire, ceea ce este la mijloc. ◊ Prin intermediul cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2. Scenetă, de obicei comică, prezentată între două acte ale unei opere dramatice. V. intermezzo (2) [în DN]. [Pron. -diu. / < it. intermedio, cf. fr. intermède].

INTERMÉDIU s. n. 1. mijlocire. ♦ prin ~l cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2. mică lucrare dramatică (comică), muzicală sau coregrafică, prezentată ca divertisment între două acte ale unei opere dramatice. (< it. intermedio, fr. intermède)

INTERMÉDIU ~i n. 1): Prin ~ul cuiva (sau a ceva) prin mijlocirea cuiva (sau a ceva); cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2) Divertisment prezentat între părțile unei reprezentații. /<lat. intermedius, fr. intermede

intermediu n. petrecere (balet, cor, etc.) între actele unei piese de teatru [it. intermezzo].

*intermédiŭ n. (fr. intermède, it. intermedio, intermediŭ, d. lat. inter-medius, intermediar. V. mediŭ). Pĭesă distractivă între alte doŭă pĭese ale uneĭ reprezentațiunĭ teatrale, numită it. și intermezzo. Mijlocire, mediațiune: acest lucru s’a făcut pin intermediu luĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intermédiu [diu pron. dĭu] s. n., art. intermédiul; pl. intermédii, art. intermédiile (-di-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INTERMÉDIU s. 1. v. mediere. 2. v. cale. 3. v. interludiu.

INTERMEDIU s. 1. mediație, mediere, mijlocire. (~ lui era necesar.) 2. cale, filieră, mijlocire. (Prin ~ cui a ajuns la noi?)

Intrare: intermediu
intermediu substantiv neutru
  • pronunție: intermedĭu
substantiv neutru (N53)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intermediu
  • intermediul
  • intermediu‑
plural
  • intermedii
  • intermediile
genitiv-dativ singular
  • intermediu
  • intermediului
plural
  • intermedii
  • intermediilor
vocativ singular
plural
intermed
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

intermediu intermed

  • 1. Ceea ce se află la mijloc, între alte elemente.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: mijlocire
    • 1.1. locuțiune prepozițională Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva).
      surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • Prin intermediul sfaturilor populare, oamenii muncii de la orașe și sate, cărora le aparține întreaga putere în țara noastră, își exercită puterea de stat. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 11, 5.
        surse: DLRLC
      • Organizațiile romînești de stat de la nordul Dunării... se vor dezvolta sub influența culturii bizantine, prin intermediul statelor slave sud-dunărene. ROSETTI, I. SL. 22.
        surse: DLRLC
  • 2. Mică lucrare dramatică (de obicei comică), muzicală ori coregrafică, executată ca moment de divertisment în antracte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: