5 definiții pentru intercesor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERCESOR, -OARE s. m. f. mijlocitor. (< fr. intercesseur)
*intercesór, -oáre adj. (lat. intercessor). Care intercedează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intercesor s. m., pl. intercesori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
intercesoare s. f., pl. intercesoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
intercesor, intercesori s. m. Sfânt intermediar care se roagă pentru mântuirea oamenilor. Principalii intercesori în iconografia medievală din țara noastră sunt Maria și Ioan Botezătorul, reprezentați alături de Iisus Pantocrator în compoziția „Deisis”, care constituie nucleul „Judecății de Apoi” (de ex. la Voroneț, Humor, Horez etc.). – Din lat. intercessor, -oris.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: intercesor
intercesor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)