2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

intarsie sf [At: LTR / V: ~io si / Pl: ~ii / E: it intarsio] 1 Tehnică folosită la ornamentarea mobilierului, care constă din incrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os, fildeș, sidef etc. sau din lemn de altă culoare Si: intarsiatură (1). 2 Ornament realizat prin intarsie (1) Si: intarsiatură (2).

INTÁRSIE, intarsii, s. f. Tehnică folosită la ornamentarea mobilierului, care constă din incrustarea în lemn a unor plăcuțe din os, fildeș, sidef etc. sau din lemn de altă culoare; ornament realizat prin această tehnică. – Din it. intarsio.

INTÁRSIE, intarsii, s. f. Tehnică folosită la ornamentarea mobilierului, care constă din incrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os, fildeș, sidef etc. sau din lemn de altă culoare. – Din it. intarsio.

INTÁRSIE s.f. Metodă de împodobire a unui obiect (de marmură, de fildeș sau de lemn) prin aplicarea de ornamente care se înfig în crestături anume făcute; intarsiatură. [Gen. -iei. / cf. germ. Intarsie, it. intarsio].

INTÁRSIE s. f. tehnică de ornamentare a mobilierului prin încrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os, fildeș etc. sau din lemn de altă culoare; intarsiatură. (< germ. Intarsie, it. intarsio)

INTÁRSIE ~i f. Tehnica de ornamentare a mobilierului prin incrustație. [G.-D. intarsiei] /<it. intarsio

INTARSIÁ vb. tr. 1. a încrusta; a lucra în marchetărie. 2. a broda cu fire diferite. 3. (fig.) a presăra o scriere (cu idei străine, cu construcții rare). (< it. intarsiare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intársie (-si-e) s. f., art. intársia (-si-a), g.-d. art. intársiei; pl. intársii, art. intársiile (-si-i-)

intársie s. f. (sil. -si-e), art. intársia (sil. -si-a), g.-d. art. intársiei; pl. intársii, art. intársiile (sil. -si-i-)

intarsiá vb., ind. prez. 1 sg. intarsiéz, 3 sg. și pl. intarsiáză

Intrare: intarsie
  • silabație: -si-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intarsie
  • intarsia
plural
  • intarsii
  • intarsiile
genitiv-dativ singular
  • intarsii
  • intarsiei
plural
  • intarsii
  • intarsiilor
vocativ singular
plural
intarsio
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: intarsia
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intarsia
  • intarsiere
  • intarsiat
  • intarsiatu‑
  • intarsiind
  • intarsiindu‑
singular plural
  • intarsia
  • intarsiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intarsiez
(să)
  • intarsiez
  • intarsiam
  • intarsiai
  • intarsiasem
a II-a (tu)
  • intarsiezi
(să)
  • intarsiezi
  • intarsiai
  • intarsiași
  • intarsiaseși
a III-a (el, ea)
  • intarsia
(să)
  • intarsieze
  • intarsia
  • intarsie
  • intarsiase
plural I (noi)
  • intarsiem
(să)
  • intarsiem
  • intarsiam
  • intarsiarăm
  • intarsiaserăm
  • intarsiasem
a II-a (voi)
  • intarsiați
(să)
  • intarsiați
  • intarsiați
  • intarsiarăți
  • intarsiaserăți
  • intarsiaseți
a III-a (ei, ele)
  • intarsia
(să)
  • intarsieze
  • intarsiau
  • intarsia
  • intarsiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)