opțiuni
  • info

15 definiții pentru insurgent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSURGENT, -Ă, insurgenți, -te, s. m. și f. Persoană care participă la o insurecție. ♦ Spec. Nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. – Din lat. insurgens, -ntis, germ. Insurgent, engl., fr. insurgents.[1]

  1. În legătură cu etimoanele: numai în limba franceză cuvântul se folosește obligatoriu la plural (cu terminația s); în limba engleză, cuvântul are atât forma de singular (insurgent) cât și pe cea de plural (insurgents). Prin urmare, corect ar fi: „... – Din lat. insurgens, -ntis, germ. Insurgent, engl. insurgent, fr. insurgents.” — valeriu

insurgent, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~gint / Pl: ~nți, ~e / E: lat insurgens, -ntis, ger Insurgent] 1-2 smf, a (Persoană) care participă la o insurecție Si: răsculat, răzvrătit, (înv) insurect (1-2). 3 (Spc) Nume dat coloniștilor americani, care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII.

INSURGENT, -Ă, insurgenți, -te, s. m. și f. Persoană care participă activ la o insurecție. ♦ Spec. Nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. – Din lat. insurgens, -ntis, germ. Insurgent, engl., fr. insurgents.

INSURGENT, -Ă, insurgenți, -te, s. m. și f. Persoană care participă la o insurecție. În total, insurgenții aveau în detașamentele lor de luptă vreo 2000 de oameni. IST. P.C.(b) 121.

INSURGENT, -Ă s.m. și f. Participant la o insurecție; răsculat; (spec.) nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. [Cf. fr. insurgé, it. insurgente].

INSURGENT, -Ă s. m. f. participant la o insurecție. (< lat. insurgens, germ. Insurgent)

INSURGENT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care participă la o insurecție. /<lat. insurgens, ~ntis, germ. Insurgent

insurgent m. revoltat, rebel.

*insurgént, -ă adj. (lat. insúrgens, -éntis, part. d. insúrgere, a te revolta). Revoltat, rebel, răsculat.

insurgint, ~ă smf, a vz insurgent

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

insurgent s. m., pl. insurgenți

insurgent s. m., pl. insurgenți

insurgent s. m., pl. insurgenți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INSURGENT adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.

insurgent adj., s. v. RĂSCULAT. RĂZVRĂTIT. REBEL. REVOLTAT.

Intrare: insurgent
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insurgent
  • insurgentul
  • insurgentu‑
plural
  • insurgenți
  • insurgenții
genitiv-dativ singular
  • insurgent
  • insurgentului
plural
  • insurgenți
  • insurgenților
vocativ singular
  • insurgentule
  • insurgente
plural
  • insurgenților
insurgint
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

insurgent, insurgențisubstantiv masculin
insurgentă, insurgentesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care participă la o insurecție. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: rebel revoltat răsculat răzvrătit
    • format_quote În total, insurgenții aveau în detașamentele lor de luptă vreo 2000 de oameni. IST. P. C. (b) 121. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în secolul XVIII. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.