2 intrări

7 definiții

INSCRIPȚIONÁ, inscripționez, vb. I. Tranz. A înregistra, a înscrie; a înmatricula. – Inscripție + suf. -ona.

*inscripționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 inscripționeáză

inscripționá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. inscripționeáză

inscripționáre s. f., g.-d. art. inscripționării

INSCRIPȚIONÁ, inscripționéz, vb. I. Tranz. A înregistra, a înscrie; a înmatricula. (din inscripție + suf. -ona)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

inscripționá vb. I (prețios, uneori inadecvat) A (în)scrie ◊ „Cea de-a două agendă avea pagini albe, iar cercetările ulterioare au demonstrat că nu fuseseră inscripționate prin tehnici speciale.” R.l. 22 VI 95 p. 1. ◊ „[...] două cruci de lemn, pe care sunt inscripționate numele [...]” R.l. 8 VII 95 p. 9 (din inscripție; R. Zafiu în R.lit. 30/95 p. 11)

inscripționáre s.f. Înscrierea pe un produs a datelor necesare pentru identificarea lui ◊ „Am introdus în producție, pentru prima oară în țară, folia termocontractabilă din policlorură de vinil. Este vorba de o peliculă foarte subțire de circa 50 de sutimi de milimetru care se mulează perfect pe fructe și legume [...] constituie o condiție obligatorie pentru dezvoltarea comerțului modern de autoservire și în supermagazine; permite porționarea, ambalarea și inscripționarea prețului înainte de a fi introduse produsele în rafturi pentru vânzare.” R.l. 25 VII 73 p. 3. ◊ „Întreprinderea de mase plastice Viitorul din Oradea anunță că produce un sortiment diversificat de etichete autoadezive pentru decorarea și inscripționarea produselor din lemn, carton, hârtie, plastic, sticlă și chiar din metal.” R.l. 4 I 85 p. 5 (din inscripționa; cf. fr. inscription; C. Lupu în SCL 6/82 p. 506)

Intrare: inscripționa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) inscripționa inscripționare inscripționat inscripționând singular plural
inscripționea inscripționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) inscripționez (să) inscripționez inscripționam inscripționai inscripționasem
a II-a (tu) inscripționezi (să) inscripționezi inscripționai inscripționași inscripționaseși
a III-a (el, ea) inscripționea (să) inscripționeze inscripționa inscripționă inscripționase
plural I (noi) inscripționăm (să) inscripționăm inscripționam inscripționarăm inscripționaserăm, inscripționasem*
a II-a (voi) inscripționați (să) inscripționați inscripționați inscripționarăți inscripționaserăți, inscripționaseți*
a III-a (ei, ele) inscripționea (să) inscripționeze inscripționau inscripționa inscripționaseră
Intrare: inscripționare
inscripționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inscripționare inscripționarea
plural inscripționări inscripționările
genitiv-dativ singular inscripționări inscripționării
plural inscripționări inscripționărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)