3 definiții pentru inscripționare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

inscripționare sf [At: MDA ms / Pl: ~nări / E: inscripționa] 1 Realizare a unei inscripții (2). 2 Înscriere.

inscripționare s. f. Înscrierea pe un produs a datelor necesare pentru identificarea lui ◊ „Am introdus în producție, pentru prima oară în țară, folia termocontractabilă din policlorură de vinil. Este vorba de o peliculă foarte subțire de circa 50 de sutimi de milimetru care se mulează perfect pe fructe și legume [...] constituie o condiție obligatorie pentru dezvoltarea comerțului modern de autoservire și în supermagazine; permite porționarea, ambalarea și inscripționarea prețului înainte de a fi introduse produsele în rafturi pentru vânzare.” R.l. 25 VII 73 p. 3. ◊ „Întreprinderea de mase plastice Viitorul din Oradea anunță că produce un sortiment diversificat de etichete autoadezive pentru decorarea și inscripționarea produselor din lemn, carton, hârtie, plastic, sticlă și chiar din metal.” R.l. 4 I 85 p. 5 (din inscripționa; cf. fr. inscription; C. Lupu în SCL 6/82 p. 506)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inscripționare s. f., g.-d. art. inscripționării

Intrare: inscripționare
inscripționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inscripționare
  • inscripționarea
plural
  • inscripționări
  • inscripționările
genitiv-dativ singular
  • inscripționări
  • inscripționării
plural
  • inscripționări
  • inscripționărilor
vocativ singular
plural