11 definiții pentru ingurgita îngurgita


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INGURGITÁ, ingurgitez, vb. I. Tranz. A înghiți (mai ales un aliment). [Var.: îngurgitá vb. I] – Din fr. ingurgiter.

INGURGITÁ, ingurgitez, vb. I. Tranz. A înghiți (mai ales un aliment). [Var.: îngurgitá vb. I] – Din fr. ingurgiter.

ingurgita vt [At: RALEA, E. O. 46 / V: în~ / Pzi: ~tez / E: lat ingurgito, -are, fr ingurgiter] A înghiți.

INGURGITÁ vb. I. tr. (Rar; liv.) A înghiți. [< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare].[1]

  1. Var. îngurgita (după def. din DEX) — LauraGellner

INGURGITÁ vb. tr. a înghiți (alimente), a absorbi repede și în cantitate mare; a ingera. (< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare)

A INGURGITÁ ~éz tranz. (mai ales alimente) A face să treacă din gură în stomac; a înghiți. /<fr. ingurgiter, lat. ingurgitare[1]

  1. Var. îngurgita (după def. din DEX) — LauraGellner

ÎNGURGITÁ vb. I v. ingurgita.

ÎNGURGITÁ vb. I v. ingurgita.

îngurgita v vz ingurgita


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ingurgitá (a ~) vb., ind. prez. 3 ingurgiteáză

ingurgitá vb., ind. prez. 1 sg. ingurgitéz, 3 sg. și pl. ingurgiteáză[1]

  1. Var. îngurgita (după def. din DEX) — LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INGURGITÁ vb. v. ingera, înghiți.[1]

  1. Var. îngurgita (după def. din DEX) — LauraGellner
Intrare: ingurgita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ingurgita
  • ingurgitare
  • ingurgitat
  • ingurgitatu‑
  • ingurgitând
  • ingurgitându‑
singular plural
  • ingurgitea
  • ingurgitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ingurgitez
(să)
  • ingurgitez
  • ingurgitam
  • ingurgitai
  • ingurgitasem
a II-a (tu)
  • ingurgitezi
(să)
  • ingurgitezi
  • ingurgitai
  • ingurgitași
  • ingurgitaseși
a III-a (el, ea)
  • ingurgitea
(să)
  • ingurgiteze
  • ingurgita
  • ingurgită
  • ingurgitase
plural I (noi)
  • ingurgităm
(să)
  • ingurgităm
  • ingurgitam
  • ingurgitarăm
  • ingurgitaserăm
  • ingurgitasem
a II-a (voi)
  • ingurgitați
(să)
  • ingurgitați
  • ingurgitați
  • ingurgitarăți
  • ingurgitaserăți
  • ingurgitaseți
a III-a (ei, ele)
  • ingurgitea
(să)
  • ingurgiteze
  • ingurgitau
  • ingurgita
  • ingurgitaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngurgita
  • ‑ngurgita
  • îngurgitare
  • ‑ngurgitare
  • îngurgitat
  • ‑ngurgitat
  • îngurgitatu‑
  • ‑ngurgitatu‑
  • îngurgitând
  • ‑ngurgitând
  • îngurgitându‑
  • ‑ngurgitându‑
singular plural
  • îngurgitea
  • ‑ngurgitea
  • îngurgitați
  • ‑ngurgitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngurgitez
  • ‑ngurgitez
(să)
  • îngurgitez
  • ‑ngurgitez
  • îngurgitam
  • ‑ngurgitam
  • îngurgitai
  • ‑ngurgitai
  • îngurgitasem
  • ‑ngurgitasem
a II-a (tu)
  • îngurgitezi
  • ‑ngurgitezi
(să)
  • îngurgitezi
  • ‑ngurgitezi
  • îngurgitai
  • ‑ngurgitai
  • îngurgitași
  • ‑ngurgitași
  • îngurgitaseși
  • ‑ngurgitaseși
a III-a (el, ea)
  • îngurgitea
  • ‑ngurgitea
(să)
  • îngurgiteze
  • ‑ngurgiteze
  • îngurgita
  • ‑ngurgita
  • îngurgită
  • ‑ngurgită
  • îngurgitase
  • ‑ngurgitase
plural I (noi)
  • îngurgităm
  • ‑ngurgităm
(să)
  • îngurgităm
  • ‑ngurgităm
  • îngurgitam
  • ‑ngurgitam
  • îngurgitarăm
  • ‑ngurgitarăm
  • îngurgitaserăm
  • ‑ngurgitaserăm
  • îngurgitasem
  • ‑ngurgitasem
a II-a (voi)
  • îngurgitați
  • ‑ngurgitați
(să)
  • îngurgitați
  • ‑ngurgitați
  • îngurgitați
  • ‑ngurgitați
  • îngurgitarăți
  • ‑ngurgitarăți
  • îngurgitaserăți
  • ‑ngurgitaserăți
  • îngurgitaseți
  • ‑ngurgitaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngurgitea
  • ‑ngurgitea
(să)
  • îngurgiteze
  • ‑ngurgiteze
  • îngurgitau
  • ‑ngurgitau
  • îngurgita
  • ‑ngurgita
  • îngurgitaseră
  • ‑ngurgitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ingurgita îngurgita

etimologie: