15 definiții pentru inflamație inflamațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFLAMÁȚIE, inflamații, s. f. Proces patologic datorat unui excitant chimic, fizic și mai ales microbian și manifestat prin durere, temperatură, înroșirea și umflarea locului bolnav; umflătură. [Var.: inflamațiúne s. f.] – Din fr. inflammation, lat. inflammatio.

INFLAMÁȚIE, inflamații, s. f. Proces patologic datorat unui excitant chimic, fizic și mai ales microbian și manifestat prin durere, temperatură, înroșirea și umflarea locului bolnav; umflătură. [Var.: inflamațiúne s. f.] – Din fr. inflammation, lat. inflammatio.

inflamație sf [At: NEGRUZZI, S. I, 33 / V: ~țiune sf / Pl: ~ii / E: fr inflammation, lat inflammatio, -onis] (Med) 1 Proces patologic cauzat de un excitant chimic, fizic și mai ales microbian și manifestat prin durere, temperatură, înroșirea și umflarea locului bolnav Si: inflamare (2), (pop) aprindere, obrinteală, obrintire. 2 (Pgn) Umflătură.

INFLAMÁȚIE, inflamații, s. f. Proces patologic manifestat prin înroșirea și umflarea locului bolnav, care devine dureros la atingere. ◊ (Învechit) Inflamație de creieri = meningită. Și de ce boală a murit...?De o strașnică inflamație de creieri. NEGRUZZI, S. I 33.

INFLAMÁȚIE s.f. Umflare și înroșire a unui organ sau a unui țesut bolnav, care devine dureros la atingere; umflătură. [Gen. -iei, var. inflamațiune s.f. / cf. fr. inflammation, lat. inflammatio].

INFLAMÁȚIE s. f. proces de umflare și înroșire a unui organ sau țesut bolnav, dureros la atingere; umflătură. (< fr. inflammation, lat. inflammatio)

INFLAMÁȚIE ~i f. Proces patologic cauzat de pătrunderea unui agent patogen într-un organ sau țesut și caracterizat prin umflarea și înroșirea acestuia. [G.-D. inflamației] /<fr. inflammation, lat. inflammatio, ~onis[1]

  1. Var. inflamațiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

INFLAMAȚIÚNE s. f. v. inflamație.

INFLAMAȚIÚNE s. f. v. inflamație.

INFLAMAȚIÚNE s.f. v. inflamație.

inflamați(un)e f. 1. acțiune prin care o substanță iea foc; 2. Med. iritațiune pe o parte a corpului cu căldură și umflături.

*inflamațiúne f. (lat. inflammátio, -ónis). Acțiunea de saŭ de a se inflama. Rezultatu eĭ. Med. Obrinteală, unflătură dureroasă și ferbinte produsă de îngrămădirea sîngeluĭ (la o bubă orĭ la o rană) pe care organizmu o face ca să se apere de microbĭ și să se vindece. (Meningita, pneŭmonia, gastrita sînt inflamațiunĭ interne). – Și -áție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inflamáție (-ți-e) s. f., art. inflamáția (-ți-a), g.-d. art. inflamáției; pl. inflamáții, art. inflamáțiile (-ți-i-)

inflamáție s, f. (sil. -ți-e), art. inflamáția (sil. -ți-a), g.-d. art. inflamáției; pl. inflamáții, art. inflamáțiile (sil. -ți-i-)[1]

  1. Var. inflamațiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INFLAMÁȚIE s. (MED.) 1. v. inflamare. 2. (concr.) congestie, iritație. (O ~ gravă a rănii.) 3. v. tumefiere. 4. v. tumefacție.[1]

  1. Var. inflamațiune (după definițiile din DEX și DN) — LauraGellner

INFLAMAȚIE s. (MED.) 1. congestionare, inflamare, iritare, obrinteală, obrintire, obrintit, obrintitură, umflare, (reg.) bobotire. (~ unei plăgi.) 2. (concr.) congestie, iritație. (O ~ gravă a rănii.) 3. inflamare, obrinteală, obrintire, obrintit, obrintitură, tumefacție, tumefiere, umflare, (reg.) bobotire. (Proces de ~ a unui țesut.) 4. (concr.) tumefacție, umflătură, (livr.) tumescență, (prin Transilv.) aprinsură, (prin Bucov.) badraganie. (O ~ evidentă a țesutului.)

Intrare: inflamație
inflamație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inflamație
  • inflamația
plural
  • inflamații
  • inflamațiile
genitiv-dativ singular
  • inflamații
  • inflamației
plural
  • inflamații
  • inflamațiilor
vocativ singular
plural
inflamațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inflamațiune
  • inflamațiunea
plural
  • inflamațiuni
  • inflamațiunile
genitiv-dativ singular
  • inflamațiuni
  • inflamațiunii
plural
  • inflamațiuni
  • inflamațiunilor
vocativ singular
plural

inflamație inflamațiune

  • 1. Proces patologic datorat unui excitant chimic, fizic și mai ales microbian și manifestat prin durere, temperatură, înroșirea și umflarea locului bolnav.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: umflătură

etimologie: