11 definiții pentru infinitival
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INFINITIVAL, -Ă, infinitivali, -e, adj. Care privește infinitivul, care ține de infinitiv, care provine din infinitiv. – Infinitiv + suf. -al.
INFINITIVAL, -Ă, infinitivali, -e, adj. Care privește infinitivul, care ține de infinitiv, care provine din infinitiv. – Infinitiv + suf. -al.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
infinitival, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: infinitiv + -al] 1 Care privește infinitivul. 2 Care este specific infinitivului. 3 Care provine din infinitiv. 4 La infinitiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFINITIVAL, -Ă, infinitivali, -e, adj. (Gram.) Care privește infinitivul, care ține de infinitiv. Construcții infinitivale.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFINITIVAL, -Ă adj. De (la), din infinitiv. [Cf. fr. infinitival].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFINITIVAL, -Ă adj. referitor la infinitiv; construit cu infinitivul. (< fr. infinitival)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INFINITIVAL ~ă (~i, ~e) Care ține de infinitiv; propriu infinitivului. /infinitiv + suf. ~al
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*infinitív, -ă adj. (lat. infinitivus). Gram. Care e de natura finitivuluĭ: propozițiune infinitivă. S. n., pl. e. Un mod verbal care arată acțiunea saŭ starea fără să determine număru saŭ persoana, ca: a umbla, a dormi. – Ca adj., și infinitivál, de infinitiv.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
infinitival adj. m., pl. infinitivali; f. infinitivală, pl. infinitivale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
infinitival adj. m., pl. infinitivali; f. infinitivală, pl. infinitivale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
infinitival adj. m., pl. infinitivali; f. sg. infinitivală, pl. infinitivale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
INFINITIVAL, -Ă adj. (cf. fr. infinitival): în sintagmele construcție infinitivală relativă, construcție nominală infinitivală și sufix infinitival (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
infinitival, infinitivalăadjectiv
- 1. Care privește infinitivul, care ține de infinitiv, care provine din infinitiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Construcții infinitivale. DLRLC
-
etimologie:
- Infinitiv + sufix -al. DEX '09 DEX '98
- infinitival DN