11 definiții pentru inexistent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

inexistent, ~ă a [At: ARDELEANU, U. D. 56 / Pl: ~nți, ~e / E: fr inexistant] 1 Care nu există Si: neexistent, nul. 2 (Fig; d. oameni) Lipsit de importanță Si: neglijabil, neremarcabil, nevaloros, șters. 3 (Fig; fam; d. persoane) Care nu joacă nici un rol.

INEXISTÉNT, -Ă, inexistenți, -te, adj. Care nu există; neexistent, nul (1). ♦ Fig. (Despre oameni) Care nu se face remarcat, lipsit de importanță, de valoare; șters, neglijabil. – Din fr. inexistant.

INEXISTÉNT, -Ă, inexistenți, -te, adj. Care nu există; neexistent, nul (1). ♦ Fig. (Despre oameni) Care nu se face remarcat, lipsit de importanță, de valoare; șters, neglijabil. – Din fr. inexistant.

INEXISTÉNT, -Ă, inexistenți, -te, adj. Care nu există, care n-are ființă. ♦ Fig. (Despre persoane) Lipsit de importanță, șters. Un personaj inexistent.

INEXISTÉNT, -Ă adj. Care nu există. ♦ (Fig.) Neimportant, neglijabil; șters. [Pron. in-eg-zis-. / cf. fr. inexistant].

INEXISTÉNT, -Ă adj. care nu există. ◊ (fig.) neimportant, neglijabil. (< fr. inexistant)

INEXISTÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care nu există; ireal; nereal. 2) Care nu are valoare; fără eficacitate; nul; neeficient. /<fr. inexistant

*inexistént, -ă adj. (d. existent; fr. -ent). Care nu e existent, care nu există. – Ob. inegz- (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!inexistént [x pron. gz] (i-ne-/in-e-) adj. m., pl. inexisténți; f. inexisténtă, pl. inexisténte

inexistént adj. m. (sil. mf. in-) existent


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: inexistent
inexistent adjectiv
  • silabație: i-ne-, in-e-
  • pronunție: inegzistent
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inexistent
  • inexistentul
  • inexistentu‑
  • inexistentă
  • inexistenta
plural
  • inexistenți
  • inexistenții
  • inexistente
  • inexistentele
genitiv-dativ singular
  • inexistent
  • inexistentului
  • inexistente
  • inexistentei
plural
  • inexistenți
  • inexistenților
  • inexistente
  • inexistentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inexistent

etimologie: