13 definiții pentru „indivizibil”   declinări

INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărțit; de neîmpărțit, nedivizibil. – Din fr. indivisible, lat. indivisibilis.

INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu este divizibil, care nu poate fi divizat, împărțit; de neîmpărțit, nedivizibil. – Din fr. indivisible, lat. indivisibilis.

INDIVIZÍBIL, -Ă, indivizibili, -e, adj. Care nu poate fi divizat, împărțit.

indivizíbil (nedivizibil) adj. m., pl. indivizíbili; f. indivizíbilă, pl. indivizíbile

indivizíbil adj. m. divizibil

INDIVIZÍBIL adj. nedespărțit, nedivizibil. (Un tot ~.)

Indivizibil ≠ divizibil

INDIVIZÍBIL, Ă adj. Care nu poate fi împărțit; de neîmpărțit. [Cf. fr. indivisible].

INDIVIZÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi împărțit. (< fr. indivisible)

INDIVIZÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi divizat; de neîmpărțit. /<fr. indivisible, lat. indivisibils

indivizibil a. ce nu se poate divide: atomii sunt indivizibili.

*indivizíbil, -ă (lat. indivisibilis). Care nu se poate divide: atomiĭ îs indivizibilĭ. Adv. În mod indivizibil.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

INDIVIZÍBIL adj. nedespărțit, nedivizibil. (Un tot ~.)