2 intrări
20 de definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (7)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INDISPENSABILI s. m. pl. Izmene. corectat(ă)
INDISPENSABILI m. pl. Articol de lenjerie bărbătească în formă de pantaloni; izmene. /<fr. indispensable
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INDISPENSABIL, -Ă, indispensabili, -e, adj., s. m. pl. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. 2. S. m. pl. Izmene. – Din fr. indispensable.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INDISPENSABIL, -Ă, indispensabili, -e, adj., s. m. pl. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. 2. S. m. pl. Izmene. – Din fr. indispensable.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
indispensabil, ~ă [At: ODOBESCU, S. II, 399 / Pl: ~i, ~e / E: fr indispensable] 1-2 av, a (În mod) absolut necesar. 3 smp Izmene.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDISPENSABIL, -Ă, indispensabili, -e, adj. Care este atît de necesar, încît nu ne putem lipsi de el, care este de neapărată trebuință. Necesari sînt toți, indispensabili nu. C. PETRESCU, C. V. 339. În lipsa materialului ce ne era indispensabil, n-am fi putut ajunge decît la o încercare informă. ODOBESCU, S. II 399. Dacă oamenii învățați sînt folositori, cei meșteri sînt indispensabili. GHICA, S. A. 115. ◊ (Adverbial) Este absolut indispetisabil să întemeiem un institut. CARAGIALE, O. II 34.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDISPENSABIL, -Ă adj. Neapărat trebuincios, absolut necesar. // s.m.pl. izmene. [Cf. fr. indispensable].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDISPENSABIL, -Ă I. adj. (și adv.) absolut necesar. II. s. m. pl. izmene. (< fr. indispensable)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INDISPENSABIL ~ă (~i, ~e) Care este absolut necesar; de care nu te poți dispensa. /<fr. indispensable
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
indispensabil a. 1. de care nu s poate dispensa: datorie indispensabilă 2. absolut necesar: unealtă indispensabilă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*indispensábil, -ă adj. (fr. indispensable). De care nu te poțĭ dispensa (lipsi): datorie indispensabilă. Absolut necesar: instrument indispensabil. Adv. În mod indispensabil. Eŭf. Fam. Pl. Izmene.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
indispensabili s. m. pl., art. indispensabilii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
indispensabili s. m. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
indispensabili s. m. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
indispensabil adj. m., pl. indispensabili; f. indispensabilă, pl. indispensabile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
indispensabil adj. m., pl. indispensabili; f. indispensabilă, pl. indispensabile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
indispensabil adj. m. – dispensabil
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
indispensabil.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INDISPENSABIL adj., adv., s. pl. 1. adj. neapărat, necesar, nedispensabil, vital. (Condiții ~ de viață.) 2. adv. neapărat, obligatoriu, (rar) necesarmente. (Este ~ să mergi acolo.) 3. s. pl. izmene (pl.), (prin Bucov. și Maram.) brace (pl.), (Transilv.) gaci (pl.).
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INDISPENSABIL adj., adv., s. pl. 1. adj. neapărat, necesar, nedispensabil, vital. (Condiții ~ pentru viață.) 2. adv. neapărat, obligatoriu, (rar) necesarmente. (Este ~ să mergi acolo.) 3. s. pl. izmene (pl.), (prin Bucov. și Maram.) brace (pl.), (Transilv.) gaci (pl.).
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Indispensabil ≠ dispensabil
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M99) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
indispensabili, indispensabilisubstantiv masculin plural
- 1. Articol de lenjerie bărbătească în formă de pantaloni; izmene. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: izmană
etimologie:
- indispensable DEX '09 DEX '98 DN
indispensabil, indispensabilăadjectiv
- 1. Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNantonime: dispensabil
- Necesari sînt toți, indispensabili nu. C. PETRESCU, C. V. 339. DLRLC
- În lipsa materialului ce ne era indispensabil, n-am fi putut ajunge decît la o încercare informă. ODOBESCU, S. II 399. DLRLC
- Dacă oamenii învățați sînt folositori, cei meșteri sînt indispensabili. GHICA, S. A. 115. DLRLC
- Este absolut indispensabil să întemeiem un institut. CARAGIALE, O. II 34. DLRLC
-
etimologie:
- indispensable DEX '09 DEX '98 DN