7 definiții pentru indignațiune indignație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INDIGNAȚIÚNE, indignațiuni, s. f. (Înv.) Indignare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. indignation, lat. indignatio, -onis.

INDIGNAȚIÚNE, indignațiuni, s. f. (Înv.) Indignare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. indignation, lat. indignatio, -onis.

indignați(un)e f. sentiment de mânie și de dispreț la vederea unei fapte injuste sau nedemne.

*indignațiúne f. (lat. in-dignátio, -ónis). Sentiment de mânie și dispreț provocat de o faptă urîtă: a-țĭ exprima indignarea de purtarea cuĭva. – Și -áție, dar ob. -áre.

indignație sf [At: (a. 1848) URICARIUL X, 19/15 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr indignation, lat indignatio, -onis] 1-3 (Iuz) Indignare (1-3).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INDIGNAȚIÚNE s. v. indignare, revoltare, revoltă, scandalizare.

indignațiune s. v. INDIGNARE. REVOLTARE. REVOLTĂ. SCANDALIZARE.

Intrare: indignațiune
indignațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indignațiune
  • indignațiunea
plural
  • indignațiuni
  • indignațiunile
genitiv-dativ singular
  • indignațiuni
  • indignațiunii
plural
  • indignațiuni
  • indignațiunilor
vocativ singular
plural
indignație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indignație
  • indignația
plural
  • indignații
  • indignațiile
genitiv-dativ singular
  • indignații
  • indignației
plural
  • indignații
  • indignațiilor
vocativ singular
plural

indignațiune indignație

etimologie: