2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

indemnizat, ~ă a [At: DA ms / V: (reg) în~ / Pl: ~ați, ~e / E: indemniza] 1-2 Care a fost despăgubit (de o pierdere sau) de o cheltuială Si: desdăunat.

INDEMNIZÁ, indemnizez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. – Din fr. indemniser.

INDEMNIZÁ, indemnizez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. – Din fr. indemniser.

indemniza vt [At: STAMATI, D. / V: în~ / Pzi: ~zez / E: fr indemniser] 1-2 (Jur) A despăgubi pe cineva (pentru o pagubă sau) pentru cheltuielile făcute Si: a desdăuna.

INDEMNIZÁ vb. I. tr. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. [< fr. indemniser].

INDEMNIZÁ vb. tr. a despăbugi (pe cineva) de cheltuieli. (< fr. indemniser)

A INDEMNIZÁ ~éz tranz. rar A înzestra cu o indemnizație; a despăgubi. /<fr. indemniser

*indemnizéz v. tr. (fr. indemniser, d. indemne, lat. indemnis, indemn). Dezdăunez, despăgubesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

indemnizá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 indemnizeáză

indemnizá vb., ind. prez. 1 sg. indemnizéz, 3 sg. și pl. indemnizeáză

Intrare: indemnizat
indemnizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • indemnizat
  • indemnizatul
  • indemnizatu‑
  • indemniza
  • indemnizata
plural
  • indemnizați
  • indemnizații
  • indemnizate
  • indemnizatele
genitiv-dativ singular
  • indemnizat
  • indemnizatului
  • indemnizate
  • indemnizatei
plural
  • indemnizați
  • indemnizaților
  • indemnizate
  • indemnizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: indemniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • indemniza
  • indemnizare
  • indemnizat
  • indemnizatu‑
  • indemnizând
  • indemnizându‑
singular plural
  • indemnizea
  • indemnizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • indemnizez
(să)
  • indemnizez
  • indemnizam
  • indemnizai
  • indemnizasem
a II-a (tu)
  • indemnizezi
(să)
  • indemnizezi
  • indemnizai
  • indemnizași
  • indemnizaseși
a III-a (el, ea)
  • indemnizea
(să)
  • indemnizeze
  • indemniza
  • indemniză
  • indemnizase
plural I (noi)
  • indemnizăm
(să)
  • indemnizăm
  • indemnizam
  • indemnizarăm
  • indemnizaserăm
  • indemnizasem
a II-a (voi)
  • indemnizați
(să)
  • indemnizați
  • indemnizați
  • indemnizarăți
  • indemnizaserăți
  • indemnizaseți
a III-a (ei, ele)
  • indemnizea
(să)
  • indemnizeze
  • indemnizau
  • indemniza
  • indemnizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

indemniza

  • 1. rar A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: despăgubi

etimologie: