3 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÍNCA adj. v. incaș.

INCÁS, -Ă, incași, -se, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte dintr-un trib indian din America de Sud. 2. Adj. Care aparține incașilor (1), privitor la incași. [Var.: ínca adj., incáș, -ă s. m. și f., adj.] – Din fr. incas, inca.

INCÁS, -Ă, incași, -se, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte dintr-un trib indian din America de Sud. 2. Adj. Care aparține incașilor (1), privitor la incași. [Var.: ínca adj., incáș, -ă s. m. și f., adj.] – Din fr. incas, inca.

INCÁȘ, -Ă s. m. și f., adj. v. incas.

INCÁȘ, -Ă s. m. și f., adj. v. incas.

ÎNCASÁ, încasez, vb. I. Tranz. A primi o sumă de bani; a obține valoarea în bani a unei polițe, a unui bilet de bancă etc. ♦ Fig. (Fam.; complementul indică oameni) A primi lovituri, bătăi. – Din it. incassare.

incaș, ~ă [At: DEX / V: inca a, ~as / Pl: ~ași, ~e / E: fr incas, inca] 1-2 smf, a (Persoană) care făcea parte dintr-un trib indian din zona de nord-est și central andină a Americii de Sud. 3 a Care aparține incașilor (1). 4 a Referitor la incași (1) Cf precolumbian.

încasa vt [At: PAS, Z. I, 316 / V: (iuz) in~ / Pzi: ~sez / E: it incassare] 1-3 A primi o sumă de bani (în schimbul unei polițe) (al unui certificat bancar sau) ca urmare a retragerii dintr-un cont. 4 (Pex) A primi bani. 5 (Fam; fig) A primi lovituri.

ÎNCASÁ, încasez, vb. I. Tranz. A primi o sumă de bani; a obține valoarea în bani a unei polițe, a unui bilet de bancă etc. ♦ Fig. (Fam.) A primi lovituri. – Din it. incassare.

ÎNCASÁ, încasez, vb. I. Tranz. (Cu privire la o sumă de bani) A primi; p. ext. a obține valoarea în bani, a unei polițe, a unui bilet de bancă etc. A încasat întreaga sumă.Fuseseră să-și încaseze salariul. MIHALE, O. 264. ◊ Fig. (Glumeț) În ziua cu bătaia de la Biserica Albă a fost și el acolo, încasînd trei ghionți. PAS, Z. I 316.

ÎNCASÁ vb. I. tr. A primi o sumă de bani; (p. ext.) a primi contravaloarea în bani a unei polițe, a unei cambii etc. ♦ (Fig.) A primi o lovitură etc. [< fr. encaisser].

INCÁS, -Ă I. s. m. f. amerindian din imperiul întemeiat în aria geografică a Anzilor Centrali (Peru, Bolivia etc.) care au creat o originală cultură materială și spirituală. II. adj. care aparține incașilor. (< fr. inca)

ÎNCASÁ vb. tr. 1. a primi o sumă de bani; a primi contravaloarea în bani a unei polițe, cambii etc. 2. (fig.) a primi lovituri, bătaie. (< it. incassare)

A ÎNCASÁ ~éz tranz. (sume de bani) A primi în calitate de venit; a lua. ◊ ~ o palmă a primi o palmă. A o ~ a mânca bătaie. /<it. incassare

incassà v. a pune în cassă, a primi bani.

*incaséz v. tr. (in și casă, cutie; fr. encaisser, it. incassare. V. excasez). Primesc banĭ în pungă (în casă), cîștig.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incásă s. f., g.-d. art. incásei, pl. incáse

incás adj. m., s. m., pl. incáși; adj. f., s. f. incásă, pl. incáse

arată toate definițiile

Intrare: incasă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inca
  • incasa
plural
  • incase
  • incasele
genitiv-dativ singular
  • incase
  • incasei
plural
  • incase
  • incaselor
vocativ singular
  • inca
  • incaso
plural
  • incaselor
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incașă
  • incașa
plural
  • incașe
  • incașele
genitiv-dativ singular
  • incașe
  • incașei
plural
  • incașe
  • incașelor
vocativ singular
  • incașă
  • incașo
plural
  • incașelor
Intrare: incas (adj.)
incas1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incas
  • incasul
  • incasu‑
  • inca
  • incasa
plural
  • incași
  • incașii
  • incase
  • incasele
genitiv-dativ singular
  • incas
  • incasului
  • incase
  • incasei
plural
  • incași
  • incașilor
  • incase
  • incaselor
vocativ singular
plural
adjectiv invariabil (I9)
  • inca
incaș1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incaș
  • incașul
  • incașu‑
  • incașă
  • incașa
plural
  • incași
  • incașii
  • incașe
  • incașele
genitiv-dativ singular
  • incaș
  • incașului
  • incașe
  • incașei
plural
  • incași
  • incașilor
  • incașe
  • incașelor
vocativ singular
plural
Intrare: încasa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasare
  • ‑ncasare
  • încasat
  • ‑ncasat
  • încasatu‑
  • ‑ncasatu‑
  • încasând
  • ‑ncasând
  • încasându‑
  • ‑ncasându‑
singular plural
  • încasea
  • ‑ncasea
  • încasați
  • ‑ncasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încasez
  • ‑ncasez
(să)
  • încasez
  • ‑ncasez
  • încasam
  • ‑ncasam
  • încasai
  • ‑ncasai
  • încasasem
  • ‑ncasasem
a II-a (tu)
  • încasezi
  • ‑ncasezi
(să)
  • încasezi
  • ‑ncasezi
  • încasai
  • ‑ncasai
  • încasași
  • ‑ncasași
  • încasaseși
  • ‑ncasaseși
a III-a (el, ea)
  • încasea
  • ‑ncasea
(să)
  • încaseze
  • ‑ncaseze
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasă
  • ‑ncasă
  • încasase
  • ‑ncasase
plural I (noi)
  • încasăm
  • ‑ncasăm
(să)
  • încasăm
  • ‑ncasăm
  • încasam
  • ‑ncasam
  • încasarăm
  • ‑ncasarăm
  • încasaserăm
  • ‑ncasaserăm
  • încasasem
  • ‑ncasasem
a II-a (voi)
  • încasați
  • ‑ncasați
(să)
  • încasați
  • ‑ncasați
  • încasați
  • ‑ncasați
  • încasarăți
  • ‑ncasarăți
  • încasaserăți
  • ‑ncasaserăți
  • încasaseți
  • ‑ncasaseți
a III-a (ei, ele)
  • încasea
  • ‑ncasea
(să)
  • încaseze
  • ‑ncaseze
  • încasau
  • ‑ncasau
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasaseră
  • ‑ncasaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incasa
  • incasare
  • incasat
  • incasatu‑
  • incasând
  • incasându‑
singular plural
  • incasea
  • incasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • incasez
(să)
  • incasez
  • incasam
  • incasai
  • incasasem
a II-a (tu)
  • incasezi
(să)
  • incasezi
  • incasai
  • incasași
  • incasaseși
a III-a (el, ea)
  • incasea
(să)
  • incaseze
  • incasa
  • incasă
  • incasase
plural I (noi)
  • incasăm
(să)
  • incasăm
  • incasam
  • incasarăm
  • incasaserăm
  • incasasem
a II-a (voi)
  • incasați
(să)
  • incasați
  • incasați
  • incasarăți
  • incasaserăți
  • incasaseți
a III-a (ei, ele)
  • incasea
(să)
  • incaseze
  • incasau
  • incasa
  • incasaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incas (adj.) inca incaș

  • 1. Care aparține incașilor, privitor la incași.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

incas, -ă (persoană) incasă incaș incașă

  • 1. Persoană care făcea parte dintr-un trib indian din America de Sud.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

încasa încasare incasa incasare

  • 1. A primi o sumă de bani; a obține valoarea în bani a unei polițe, a unui bilet de bancă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: lua attach_file 2 exemple
    exemple
    • A încasat întreaga sumă.
      surse: DLRLC
    • Fuseseră să-și încaseze salariul. MIHALE, O. 264.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat familiar (Complementul indică oameni) A primi lovituri, bătăi.
      surse: DEX '09 DN attach_file un exemplu
      exemple
      • glumeț În ziua cu bătaia de la Biserica Albă a fost și el acolo, încasînd trei ghionți. PAS, Z. I 316.
        surse: DLRLC

etimologie: