11 definiții pentru inăriță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in2; țintar (2) (Carduelis flammea).In2 + suf. -ăriță.

INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in2; țintar (2) (Carduelis flammea).In2 + suf. -ăriță.

inăriță sf [At: SIMIONESCU, FL. 273 / Pl: ~țe / E: in2 + -ăriță] 1 Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in Si: țintar (Carduelis flammea). 2 (Îs) ~-mare sau ~-cu-cioc-lung Pasărea Carduelis flammea holbaeli. 3 (Orn; îc) ~-cu-cap-roșu Scatiu cu cap roșu (Carduelis flammea cabaret). 4 (Îc) ~-verde (sau -galbenă) Pasărea Serinus canaria serinus. 5 (Bot) Inariță (1) (Najas minor).

INĂRÍȚĂ, inărițe, s. f. Pasăre mică cu penele de culoare castanie, care se hrănește mai ales cu semințe de in (Carduelis flammea flammea); țînțar.

INĂRÍȚĂ ~e f. Pasăre migratoare, de talie mică, din familia fringilidelor, având penajul castaniu pe spate, roșu pe frunte și roz pe piept, care se hrănește mai ales cu semințe de in. /in + suf. ~ăriță

inăriță f. plantă ale cării frunze seamănă cu ale inului (Linaria).

inăríță f., pl. e (d. in). Bucov. Suspect. O păsărică din neamu scatiuluĭ (fringilla linária). Ban. (Șez. 32, 111). O plantă care seamănă cu inu. V. inariță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inăríță (pasăre) s. f., g.-d. art. inăríței; pl. inăríțe

inăríță s. f., g.-d. art. inăríței; pl. inăríțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INĂRÍȚĂ s. (ORNIT.) 1. (Carduelis flammea) (reg.) țintar, pasărea-inului. 2. inăriță-verde (Serinus canaria serinus) = (rar) scatiu.

INĂRIȚĂ s. (ORNIT.) 1. (Carduelis flammea) (reg.) țintar, pasărea-inului. 2. inăriță-verde (Serinus canaria serinus) = (rar) scatiu.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

INĂRÍȚĂ (< in) s. f. Pasăre mică, migratoare, din familia fringilidelor. cu capul roșu, gușa neagră și pieptul roz (Acanthis flammea); i. roșie. Cuibărește în N Europei și al Asiei. I. polară trăiește în ținuturile de tundră din N Europei și Asiei. Identificată și în România.

Intrare: inăriță
inăriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inăriță
  • inărița
plural
  • inărițe
  • inărițele
genitiv-dativ singular
  • inărițe
  • inăriței
plural
  • inărițe
  • inărițelor
vocativ singular
plural

inăriță

  • 1. Pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, gușa neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in (1.); țintar (1.), pasărea-inului (Carduelis flammea).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: țintar (pasăre)
    • 1.1. rar inăriță-verde (Serinus canaria serinus) = scatiu
      surse: Sinonime

etimologie:

  • In (1.) + sufix -ăriță.
    surse: DEX '09 DEX '98