2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMUNIZÁT, -Ă, imunizați, -te, adj. Care a devenit imun. – V. imuniza.

IMUNIZÁT, -Ă, imunizați, -te, adj. Care a devenit imun. – V. imuniza.

imunizat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: imuniza] 1 (Med) Care (este făcut sau) a devenit imun (1) la o boală microbiană. 2 (Fig) Care a devenit insensibil la un rău. 3 (Jur) Care nu poate fi tras la răspundere.

IMUNIZÁ, imunizez, vb. I. Tranz. și refl. A face sau a deveni imun în urma unui tratament sau prin faptul că a avut în trecut aceeași boală la care este expus în prezent. – Din fr. immuniser.

IMUNIZÁ, imunizez, vb. I. Tranz. și refl. A face sau a deveni imun în urma unui tratament sau prin faptul că a avut în trecut aceeași boală la care este expus în prezent. – Din fr. immuniser.

imuniza [At: COD. PEN. R.P.R. 550 / Pzi: ~zez / E: fr immuniser] 1-2 vtr (Med) (A face pe cineva să devină sau) a deveni nereceptiv la o boală microbiană în urma unui tratament sau a faptului că a avut în trecut această boală. 3-4 vtr (Fig) (A face pe cineva să devină sau) a deveni insensibil la ceva. 5 vt (Jur) A face ca o persoană să nu poată fi trasă Ia răspundere.

IMUNIZÁ, imunizez, vb. I. Tranz. A face pe cineva imun prin inocularea unui ser sau prin vaccinare. ♦ Refl. pas. A deveni imun (datorită faptului că a mai avut aceeași boală).

IMUNIZÁ vb. I. tr., refl. A face sau a deveni imun cu ajutorul unui tratament special sau în urma unei boli. [< fr. immuniser].

IMUNIZÁ vb. tr., refl. a face, a deveni imun cu ajutorul unui tratament special sau în urma unei boli. (< fr. immuniser)

A SE IMUNIZÁ mă ~éz intranz. A deveni imun; a căpăta imunitate. /<fr. immuniser

A IMUNIZÁ ~éz tranz. A face să se imunizeze. /<fr. immuniser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imunizát adj. m., pl. imunizáți; f. sg. imunizátă, pl. imunizáte

imunizá (a ~) vb., ind. prez. 3 imunizeáză

imunizá vb., ind. prez. 1 sg. imunizéz, 3 sg. și pl. imunizeáză

Intrare: imunizat
imunizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imunizat
  • imunizatul
  • imunizatu‑
  • imuniza
  • imunizata
plural
  • imunizați
  • imunizații
  • imunizate
  • imunizatele
genitiv-dativ singular
  • imunizat
  • imunizatului
  • imunizate
  • imunizatei
plural
  • imunizați
  • imunizaților
  • imunizate
  • imunizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: imuniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imuniza
  • imunizare
  • imunizat
  • imunizatu‑
  • imunizând
  • imunizându‑
singular plural
  • imunizea
  • imunizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imunizez
(să)
  • imunizez
  • imunizam
  • imunizai
  • imunizasem
a II-a (tu)
  • imunizezi
(să)
  • imunizezi
  • imunizai
  • imunizași
  • imunizaseși
a III-a (el, ea)
  • imunizea
(să)
  • imunizeze
  • imuniza
  • imuniză
  • imunizase
plural I (noi)
  • imunizăm
(să)
  • imunizăm
  • imunizam
  • imunizarăm
  • imunizaserăm
  • imunizasem
a II-a (voi)
  • imunizați
(să)
  • imunizați
  • imunizați
  • imunizarăți
  • imunizaserăți
  • imunizaseți
a III-a (ei, ele)
  • imunizea
(să)
  • imunizeze
  • imunizau
  • imuniza
  • imunizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imunizat

  • 1. Care a devenit imun.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi imuniza
    surse: DEX '98 DEX '09

imuniza

  • 1. A face sau a deveni imun în urma unui tratament sau prin faptul că a avut în trecut aceeași boală la care este expus în prezent.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: