opțiuni
  • info

12 definiții pentru implozie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPLOZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. 2. (Lingv.) Prima fază a articulării unei consoane ocluzive, care constă în închiderea totală a organului fonator. – Din fr. implosion.

implozie sf [At: DEX / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr implosion] (Îoc explozie) 1 Pătrundere rapidă a aerului într-o încăpere vidată când pereții acesteia sunt distruși. 2 (Fon) Moment inițial al articulării unei consoane ocluzive, care constă în închiderea totală a organului fonator.

IMPLOZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis, fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. 2. (Lingv.) Prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator. – Din fr. implosion.[1]

  1. Var.: imploziune — LauraGellner

IMPLOZIE s.f. 1. (op. explozie) Pătrunderea rapidă a aerului într-o încăpere vidată cînd pereții acesteia sunt distruși. 2. (Fon.) Momentul inițial al articulării unei consoane oclusive. [Var. imploziune s.f. / < fr. implosion].

IMPLOZIE s. f. 1. pătrundere rapidă a aerului într-o încăpere vidată când pereții acesteia sunt distruși. 2. prăbușire gravitațională a unei stele, însoțită de eliberarea unei mari cantități de energie. 3. prima fază a articulării unei consoane oclusive, constând în închiderea totală a organului fonator și oprirea aerului. (< fr. implosion)

IMPLOZIE ~i f. Fenomen constând în pătrunderea rapidă a aerului într-o încăpere cu vid (prin pereții deteriorați ai acestuia), care poate provoca un accident. /<fr. implosion[1]

  1. Var.: imploziune — LauraGellner

imploziune sf vz implozie

IMPLOZIUNE s.f. v. implozie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

implozie (desp. -zi-e) s. f., art. implozia (desp. -zi-a), g.-d. art. imploziei; pl. implozii, art. imploziile (desp. -zi-i-)

implozie (-zi-e) s. f., art. implozia (-zi-a), g.-d. art. imploziei; pl. implozii, art. imploziile (-zi-i-)

implozie s. f. (sil. -zi-e), art. implozia (sil. -zi-a), g.-d. art. imploziei; pl. implozii, art. imploziile (sil. -zi-i-)[1]

  1. Var.: imploziune — LauraGellner

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

IMPLOZIE s. f. (< fr. implosion): prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator și în realizarea unei tensiuni crescânde prin oprirea aerului.

Intrare: implozie
  • silabație: -zi-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • implozie
  • implozia
plural
  • implozii
  • imploziile
genitiv-dativ singular
  • implozii
  • imploziei
plural
  • implozii
  • imploziilor
vocativ singular —
plural —
imploziune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imploziune
  • imploziunea
plural
  • imploziuni
  • imploziunile
genitiv-dativ singular
  • imploziuni
  • imploziunii
plural
  • imploziuni
  • imploziunilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

implozie, imploziisubstantiv feminin

  • 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. DEX '09 DN
  • 2. lingvistică Prima fază a articulării unei consoane ocluzive, care constă în închiderea totală a organului fonator. DEX '09 DN
  • 3. Prăbușire gravitațională a unei stele, însoțită de eliberarea unei mari cantități de energie. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.