10 definiții pentru imobilism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMOBILÍSM s. n. Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres etc.; închistare. – Din fr. immobilisme.

IMOBILÍSM s. n. Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres etc.; închistare. – Din fr. immobilisme.

imobilism sn [At: DEX / Pl: (rar) ~e / E: fr immobilisme] Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres Si: închistare.

IMOBILÍSM s.n. Atitudine de imobilitate; opoziție sistematică față de orice progres, de orice inovație. [< fr. immobilisme].

IMOBILÍSM s. n. atitudine de imobilitate; opoziție sistematică față de orice inovație, progres etc. (< fr. immobilisme)

imobilísm s. n. Lipsă a schimbărilor sau progresului, inacțiune ◊ „În fața măsurii abuzive a patronatului, sindicatul piloților n-a depus armele și solicită cu insistență reluarea dialogului. [...] După primele 48 de ore de imobilism, dialogul încă n-a început.” Sc. 24 II 71 p. 7 (din fr. immobilisme; DEX, DN3 – sensuri ideologizate)

IMOBILÍSM n. 1) Opoziție față de orice progres, față de orice inovație. 2) v. IMOBILITATE. /<fr. immobilisme

*imobilízm n., pl. e (d. imobil). Opozițiune intenționată orĭ-căruĭ progres, orĭ-căreĭ inovațiunĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMOBILÍSM s. v. imobilitate.

Intrare: imobilism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imobilism
  • imobilismul
  • imobilismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • imobilism
  • imobilismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imobilism

  • 1. Atitudine de opoziție sistematică și permanentă față de orice inovație, invenție, progres etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: imobilitate închistare

etimologie: