13 definiții pentru imigrație imigrațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMIGRÁȚIE, imigrații, s. f. Imigrare; p. ext. situația, starea celui imigrat. ♦ Totalitatea imigrărilor dintr-o perioadă dată. – Din fr. immigration.

IMIGRÁȚIE, imigrații, s. f. Imigrare; p. ext. situația, starea celui imigrat. ♦ Totalitatea imigrărilor dintr-o perioadă dată. – Din fr. immigration.

imigrație sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr immigration] 1 Stabilire într-o țară străină. 2 (Pex) Stare a celui imigrat. 3 Totalitate a imigrărilor dintr-o perioadă dată.

IMIGRÁȚIE, imigrații, s. f. Imigrare.

IMIGRÁȚIE s.f. Imigrare. [Gen. -iei, var. imigrațiune s.f. / cf. fr. immigration].

IMIGRÁȚIE s. f. 1. imigrare; situație a celui imigrat. 2. totalitatea imigrărilor dintr-o anumită perioadă. (< fr. immigration)

IMIGRÁȚIE ~i f. 1) v. A IMIGRA. 2) Stare de imigrant. 3) Totalitate a imigranților dintr-o țară (într-o anumită perioadă). [G.-D. imigrației; Sil. -mi-gra-ți-e] /<fr. immigration, lat. immigratio, ~onis[1]

  1. Var. imigrațiune LauraGellner

IMIGRAȚIÚNE s.f. v. imigrație.

imigrațiúne f. (lat. immigrátio, -ónis). Acțiunea de a imigra. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imigráție (imigrare) (-mi-gra-ți-e) s. f., art. imigráția (-ți-a), g.-d. art. imigráției; pl. imigráții, art. imigráțiile (-ți-i-)

imigráție s. f. (sil. -gra-ți-e), art. imigráția (sil. -ți-a), g.-d. art. imigráției; pl. imigráții, art. imigráțiile (sil. -ți-i-)[1]

  1. Var. imigrațiune LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMIGRÁȚIE s. imigrare.[1]

  1. Var. imigrațiune LauraGellner
Intrare: imigrație
imigrație substantiv feminin
  • silabație: i-mi-gra-ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imigrație
  • imigrația
plural
  • imigrații
  • imigrațiile
genitiv-dativ singular
  • imigrații
  • imigrației
plural
  • imigrații
  • imigrațiilor
vocativ singular
plural
imigrațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imigrațiune
  • imigrațiunea
plural
  • imigrațiuni
  • imigrațiunile
genitiv-dativ singular
  • imigrațiuni
  • imigrațiunii
plural
  • imigrațiuni
  • imigrațiunilor
vocativ singular
plural

imigrație imigrațiune

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Situația, starea celui imigrat.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. Totalitatea imigrărilor dintr-o perioadă dată.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: