14 definiții pentru imaterial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMATERIÁL, -Ă, imateriali, -e, adj. Care există numai în conștiință; spiritual; p. ext. lipsit de formă precisă, de contur, de consistență. [Pr.: -ri-al] – Din fr. immatériel, lat. immaterialis.

IMATERIÁL, -Ă, imateriali, -e, adj. Care există numai în conștiință; spiritual; p. ext. lipsit de formă precisă, de contur, de consistență. [Pr.: -ri-al] – Din fr. immatériel, lat. immaterialis.

imaterial, ~ă a [At: DA / P: ~ri-al / Pl: ~i, ~e / E: fr immaterial, lat immaterialis] 1 Care există numai în conștiință Si: spiritual. 2 (Pex) Lipsit de formă precisă, de contur, de consistență. corectată

IMATERIÁL, -Ă, imateriali, -e, adj. Care există numai în conștiință, care nu este format din materie; nematerial, spiritual; p. ext. lipsit de consistență, de formă precisă. Neobosiți de cale umblau cei trei tovarăși... Pluteau pe punți înguste, se străvedeau în ape, Mai albi și mai eterici, imateriali aproape. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 34. – Pronunțat: -ri-al.

IMATERIÁL, -Ă adj. Existent numai în conștiință; spiritual, nematerial; (p. ext.) fără consistență, fără formă precisă. [Pron. -ri-al. / cf. fr. immatériel, it. immateriale].

IMATERIÁL, -Ă adj. existent numai în conștiință; spiritual. ◊ fără consistență, fără formă precisă; impalpabil. (< fr. immatériel, lat. immaterialis)

IMATERIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu are natură materială; existent numai în conștiință; nematerial; spiritual; ideal. 2) Care nu are o formă precisă; fără contur. [Sil. -ri-al] /<lat. immaterialis, fr. immatériel

imaterial a. care nu e unit cu materia: D-zeu e imaterial.

*imateriál, -ă adj. (lat. immaterialis). Care nu e material (ca sufletu și Dumnezeŭ). Adv. În mod imaterial.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imateriál (-ri-al) adj. m., pl. imateriáli; f. imateriálă, pl. imateriále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMATERIÁL adj. 1. v. ideal. 2. impalpabil. (Ceva aproape ~.) 3. v. sufletesc. 4. nematerial, nepământean, nepământesc, supranatural.

IMATERIAL adj. 1. ideal, spiritual. (Elemente materiale și ~.) 2. impalpabil. 3. nematerial, spiritual, sufletesc. 4. nematerial, nepămîntean, nepămîntesc, supranatural.

Intrare: imaterial
imaterial adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imaterial
  • imaterialul
  • imaterialu‑
  • imateria
  • imateriala
plural
  • imateriali
  • imaterialii
  • imateriale
  • imaterialele
genitiv-dativ singular
  • imaterial
  • imaterialului
  • imateriale
  • imaterialei
plural
  • imateriali
  • imaterialilor
  • imateriale
  • imaterialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imaterial

  • 1. Care există numai în conștiință.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: nematerial spiritual (adj.) antonime: material (adj.)
    • 1.1. prin extensiune Lipsit de formă precisă, de contur, de consistență.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 sinonime: impalpabil attach_file un exemplu
      exemple
      • Neobosiți de cale umblau cei trei tovarăși... Pluteau pe punți înguste, se străvedeau în ape, Mai albi și mai eterici, imateriali aproape. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 34.
        surse: DLRLC

etimologie: