11 definiții pentru iluzionist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ILUZIONÍST, -Ă, iluzioniști, -ste, s. m. și f. Scamator. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. illusionniste.

ILUZIONÍST, -Ă, iluzioniști, -ste, s. m. și f. Scamator. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. illusionniste.

iluzionist, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fr illusioniste] (Înv) 1 Persoană care își face iluzii (3). 2 Scamator.

ILUZIONÍST, -Ă, iluzioniști, -ste, s. m. și f. (Rar) Scamator. Apar pe scenă cîntăreți și declamatori de cuplete humoristice, dansatori și iluzioniști. STANCU, U.R.S.S. 95. - Pronunțat: -zi-o-.

ILUZIONÍST, -Ă s.m. și f. Scamator. [< fr. illusionniste].

ILUZIONÍST, -Ă s. m. f. prestidigitator. (< fr. illusionniste)

ILUZIONÍST2 ~stă (~ști,~ste) m. și f. Actor de circ care face iluzionism; prestidigitator; scamator. /<fr. illusionniste

ILUZIONÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de iluzionism; propriu iluzionismului. /<fr. illusionniste


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iluzioníst (-zi-o-) s. m., pl. iluzioníști

iluzioníst s. m. (sil. -zi-o-), pl. iluzioníști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ILUZIONIST s. prestidigitator, scamator, (reg.) boscar, (înv.) cabaz. (~ la circ.)

Intrare: iluzionist
  • silabație: -zi-o-nist info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iluzionist
  • iluzionistul
  • iluzionistu‑
plural
  • iluzioniști
  • iluzioniștii
genitiv-dativ singular
  • iluzionist
  • iluzionistului
plural
  • iluzioniști
  • iluzioniștilor
vocativ singular
  • iluzionistule
  • iluzioniste
plural
  • iluzioniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iluzionist, -ă iluzionistă

etimologie: