2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ieteră sf [At: ANTIPA, P. 61 / V: et~, ~tră / Pl: ~ri și ~re / E: nct] (Mol) 1 Instrument de pescuit. 2 Vârșă de plasă cu trei sau patru cercuri și cu aripi.

ĭátră (Prut) f. pl. ĭetre, și ĭéteră (Mold. Munt.) f., pl. ĭ (rut. ĭáter, vĭáter, id. V. vintir). Pl. Vintir (de plasă orĭ de nuĭele): nicĭ ĭeterĭ, nicĭ vîrșe (VR. 1912, 10, 54. Ĭlf.). – Fals et-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iéteră s. f., g.-d. art. iéterei; pl. iétere

iéteră s. f. (sil. ie-), g.-d. art. iéterei; pl. iétere


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

iéteră (iétere), s. f. – Vîrșă, vintir. – Var. eteră, (i)et(e)re, iatră. Rut. jater (Scriban).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

iéteră, iéteri și iétere, s.f. (reg.) unealtă de pescuit cu plasa pe cercuri; vârșă.

Intrare: ieteră (pl. -e)
ieteră (pl. -e) substantiv feminin
  • silabație: ie- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ieteră
  • ietera
plural
  • ietere
  • ieterele
genitiv-dativ singular
  • ietere
  • ieterei
plural
  • ietere
  • ieterelor
vocativ singular
plural
ietră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ieteră (pl. -i)
ieteră (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ieteră
  • ietera
plural
  • ieteri
  • ieterile
genitiv-dativ singular
  • ieteri
  • ieterii
plural
  • ieteri
  • ieterilor
vocativ singular
plural