opțiuni
  • info

13 definiții pentru ierna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IERNA, iernez, vb. I. Intranz. A-și petrece iarna undeva. ♦ Tranz. A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii. – Lat. hibernare sau din iarnă.

IERNA, iernez, vb. I. Intranz. A-și petrece iarna undeva. ♦ Tranz. A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii. – Lat. hibernare sau din iarnă.

ierna [At: COD. VOR. 98/14 / V: er~ / Pzi: ~nez / E: ml hibernare] 1 vi A petrece iarna. 2 vt A adăposti animalele domestice (vite, oi) în timpul iernii. 3 vt A hrăni animalele domestice în timpul iernii. 4 A hiberna (1).

IERNA, iernez, vb. I. Intranz. (Urmat de determinări locale) A petrece iarna. Vei ierna Sus în munticel Singur singurel, Pînă a-nverzi Codru și-a-nflori. BOLINTINEANU, O. 79. [Aceste păsări] iernează în Austria de jos și în Polonia. ODOBESCU, S. III 28. Se folosi de acea ocazie ca să smulgă de la vizir făgăduiala că nu va lăsa să ierneze oștirea sa în Moldova, căci ar aduce țării multă vătămare. BĂLCESCU, O. I 184. Ș-astă iarnă am iernat Mai colea de Calafat. TEODORESCU, P. P. 289. ♦ Tranz. (Cu privire la vite și mai ales la oi) A adăposti și a hrăni în timpul iernii. Și-a iernat oile aproape de Dunăre.

A IERNA ~ez 1. intranz. A petrece timpul de iarnă (undeva); a trăi iarna (într-un loc). 2. tranz. (vite, oi) A adăposti și hrăni în timpul iernii. /<lat. hibernare

iernà v. a petrece iarna. [Lat. HIBERNARE].

ĭernéz v. intr. (lat. hibernare). Petrec ĭarna: trupele aŭ ĭernat în oraș, ursu ĭernează în bîrlog. V. ibernez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ierna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. iernez, 3 iernează; conj. prez. 1 sg. să iernez, 3 să ierneze

ierna (a ~) vb., ind. prez. 3 iernează

ierna vb. (sil. ie-), ind. prez. 1 sg. iernez, 3 sg. și pl. iernează

ierna

iernez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

A ierna ≠ a văra

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ierná, iernez v. i. (d. bărbați) a fi întreținut de o femeie.

Intrare: ierna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ierna
  • iernare
  • iernat
  • iernatu‑
  • iernând
  • iernându‑
 singular plural
  • iernează
  • iernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iernez
 (să)
  • iernez
  • iernam
  • iernai
  • iernasem
a II-a (tu)
  • iernezi
 (să)
  • iernezi
  • iernai
  • iernași
  • iernaseși
a III-a (el, ea)
  • iernează
 (să)
  • ierneze
  • ierna
  • iernă
  • iernase
plural I (noi)
  • iernăm
 (să)
  • iernăm
  • iernam
  • iernarăm
  • iernaserăm
  • iernasem
a II-a (voi)
  • iernați
 (să)
  • iernați
  • iernați
  • iernarăți
  • iernaserăți
  • iernaseți
a III-a (ei, ele)
  • iernează
 (să)
  • ierneze
  • iernau
  • iernară
  • iernaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ierna, iernezverb

  • 1. A-și petrece iarna undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: văra
    • format_quote Vei ierna Sus în munticel Singur singurel, Pînă a-nverzi Codru și-a-nflori. BOLINTINEANU, O. 79. DLRLC
    • format_quote [Aceste păsări] iernează în Austria de jos și în Polonia. ODOBESCU, S. III 28. DLRLC
    • format_quote Se folosi de acea ocazie ca să smulgă de la vizir făgăduiala că nu va lăsa să ierneze oștirea sa în Moldova, căci ar aduce țării multă vătămare. BĂLCESCU, O. I 184. DLRLC
    • format_quote Ș-astă iarnă am iernat Mai colea de Calafat. TEODORESCU, P. P. 289. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și-a iernat oile aproape de Dunăre. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.