opțiuni

12 definiții pentru ierna


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ierna [At: COD. VOR. 98/14 / V: er~ / Pzi: ~nez / E: ml hibernare] 1 vi A petrece iarna. 2 vt A adăposti animalele domestice (vite, oi) în timpul iernii. 3 vt A hrăni animalele domestice în timpul iernii. 4 A hiberna (1).

IERNÁ, iernez, vb. I. Intranz. A-și petrece iarna undeva. ♦ Tranz. A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii. – Lat. hibernare sau din iarnă.

IERNÁ, iernez, vb. I. Intranz. A-și petrece iarna undeva. ♦ Tranz. A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii. – Lat. hibernare sau din iarnă.

IERNÁ, iernez, vb. I. Intranz. (Urmat de determinări locale) A petrece iarna. Vei ierna Sus în munticel Singur singurel, Pînă a-nverzi Codru și-a-nflori. BOLINTINEANU, O. 79. [Aceste păsări] iernează în Austria de jos și în Polonia. ODOBESCU, S. III 28. Se folosi de acea ocazie ca să smulgă de la vizir făgăduiala că nu va lăsa să ierneze oștirea sa în Moldova, căci ar aduce țării multă vătămare. BĂLCESCU, O. I 184. Ș-astă iarnă am iernat Mai colea de Calafat. TEODORESCU, P. P. 289. ♦ Tranz. (Cu privire la vite și mai ales la oi) A adăposti și a hrăni în timpul iernii. Și-a iernat oile aproape de Dunăre.

A IERNÁ ~éz 1. intranz. A petrece timpul de iarnă (undeva); a trăi iarna (într-un loc). 2. tranz. (vite, oi) A adăposti și hrăni în timpul iernii. /<lat. hibernare

iernà v. a petrece iarna. [Lat. HIBERNARE].

ĭernéz v. intr. (lat. hibernare). Petrec ĭarna: trupele aŭ ĭernat în oraș, ursu ĭernează în bîrlog. V. ibernez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ierná (a ~) vb., ind. prez. 3 ierneáză

ierná vb. (sil. ie-), ind. prez. 1 sg. iernéz, 3 sg. și pl. ierneáză

ierna

iernez.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

A ierna ≠ a văra


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ierná, iernez v. i. (d. bărbați) a fi întreținut de o femeie.

Intrare: ierna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ierna
  • iernare
  • iernat
  • iernatu‑
  • iernând
  • iernându‑
 singular plural
  • iernează
  • iernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iernez
 (să)
  • iernez
  • iernam
  • iernai
  • iernasem
a II-a (tu)
  • iernezi
 (să)
  • iernezi
  • iernai
  • iernași
  • iernaseși
a III-a (el, ea)
  • iernează
 (să)
  • ierneze
  • ierna
  • iernă
  • iernase
plural I (noi)
  • iernăm
 (să)
  • iernăm
  • iernam
  • iernarăm
  • iernaserăm
  • iernasem
a II-a (voi)
  • iernați
 (să)
  • iernați
  • iernați
  • iernarăți
  • iernaserăți
  • iernaseți
a III-a (ei, ele)
  • iernează
 (să)
  • ierneze
  • iernau
  • iernară
  • iernaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
legătură către această paradigmă

ierna

  • 1. A-și petrece iarna undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: văra 4 exemple
    exemple
    • Vei ierna Sus în munticel Singur singurel, Pînă a-nverzi Codru și-a-nflori. BOLINTINEANU, O. 79.
      surse: DLRLC
    • [Aceste păsări] iernează în Austria de jos și în Polonia. ODOBESCU, S. III 28.
      surse: DLRLC
    • Se folosi de acea ocazie ca să smulgă de la vizir făgăduiala că nu va lăsa să ierneze oștirea sa în Moldova, căci ar aduce țării multă vătămare. BĂLCESCU, O. I 184.
      surse: DLRLC
    • Ș-astă iarnă am iernat Mai colea de Calafat. TEODORESCU, P. P. 289.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A adăposti și a hrăni vitele în timpul iernii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și-a iernat oile aproape de Dunăre.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină hibernare
    surse: DEX '09 DEX '98
  • iarnă
    surse: DEX '09 DEX '98