12 definiții pentru idealiza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

idealiza vt [At: ODOBESCU, S. II, 51 / P: i-de-a~ / Pzi: ~zez / E: fr idealiser] A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale.

IDEALIZÁ, idealizez, vb. I. Tranz. A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale. [Pr.: -de-a-] – Din fr. idéaliser.

IDEALIZÁ, idealizez, vb. I. Tranz. A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale. [Pr.: -de-a-] – Din fr. idéaliser.

IDEALIZÁ, idealizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un lucru sau la o persoană) A prezenta ca fiind mai bun decît este în realitate, a atribui unui lucru sau unei ființe însușiri excepționale, a-și imagina ceva (sau pe cineva) ca fiind desăvîrșit (foarte bun, foarte frumos etc.). Eminescu stimează și apără «limba veche și înțeleaptă» a poporului, fără să o idealizeze însă. SCÎNTEIA, 1950, nr. 1634. – Pronunțat: -de-a-.

IDEALIZÁ vb. I. tr. A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale; a exagera ceva în bine, a reprezenta ceva mult mai bine decât în realitate. [Cf. fr. idéaliser, it. idealizzare].

IDEALIZÁ vb. tr. a atribui unui lucru, unei ființe calități excepționale; a exagera (ceva) în bine. (< fr. idéaliser)

A IDEALIZÁ ~éz tranz. (ființe, obiecte, fapte, idei) A prezenta ca având calități ideale, excepționale. /<fr. idéaliser

idealizà v. a da realității un caracter ideal.

*idealizéz v. tr. (d. ideal). Daŭ un caracter ideal (uneĭ persoane, unuĭ lucru): artistu idealizează natura.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

idealizá (a ~) (-de-a-) vb., ind. prez. 3 idealizeáză

idealizá vb. (sil. -de-a-), ind. prez. 1 sg. idealizéz, 3 sg. și pl. idealizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IDEALIZÁ vb. a înfrumuseța, a poetiza. (A ~ realitatea.)

IDEALIZA vb. a înfrumuseța, a poetiza. (A ~ realitatea.)

Intrare: idealiza
  • silabație: i-de-a-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • idealiza
  • idealizare
  • idealizat
  • idealizatu‑
  • idealizând
  • idealizându‑
singular plural
  • idealizea
  • idealizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • idealizez
(să)
  • idealizez
  • idealizam
  • idealizai
  • idealizasem
a II-a (tu)
  • idealizezi
(să)
  • idealizezi
  • idealizai
  • idealizași
  • idealizaseși
a III-a (el, ea)
  • idealizea
(să)
  • idealizeze
  • idealiza
  • idealiză
  • idealizase
plural I (noi)
  • idealizăm
(să)
  • idealizăm
  • idealizam
  • idealizarăm
  • idealizaserăm
  • idealizasem
a II-a (voi)
  • idealizați
(să)
  • idealizați
  • idealizați
  • idealizarăți
  • idealizaserăți
  • idealizaseți
a III-a (ei, ele)
  • idealizea
(să)
  • idealizeze
  • idealizau
  • idealiza
  • idealizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

idealiza

  • 1. A atribui unui lucru sau unei ființe calități excepționale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: poetiza înfrumuseța un exemplu
    exemple
    • Eminescu stimează și apără «limba veche și înțeleaptă» a poporului, fără să o idealizeze însă. SCÎNTEIA, 1950, nr. 1634.
      surse: DLRLC

etimologie: