5 definiții pentru ițan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IȚÁN, ițani, s. m. (Rar) Locuitor de la munte. – Iță + suf. -an.

IȚÁN, ițani, s. m. (Rar) Locuitor de la munte. – Iță + suf. -an.

an sm [At: DELAVRANCEA, S. 261 / Pl: ~i / E: iță + -an] (Rar) Locuitor de la munte.

IȚÁN, ițani, s. m. (Rar) Nume dat unor locuitori de la munte. Ghicitoare pe care n-a dovedit-o nici ciobanii, nici mocanii, nici țurcanii, nici ițanii. DELAVRANCEA, S. 261.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: ițan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • an
  • anul
  • anu‑
plural
  • ani
  • anii
genitiv-dativ singular
  • an
  • anului
plural
  • ani
  • anilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ițan

  • 1. rar Locuitor de la munte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ghicitoare pe care n-a dovedit-o nici ciobanii, nici mocanii, nici țurcanii, nici ițanii. DELAVRANCEA, S. 261.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Iță + sufix -an.
    surse: DEX '98 DEX '09