2 intrări
14 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hutupa v vz hutupi1
HUTUPI, hutupesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca cu lăcomie (și urât); a înfuleca. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HUTUPI, hutupesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca cu lăcomie (și urât); a înfuleca. – Et. nec.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hutuchi v vz hutupi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hutupă sf [At: CV II, 4/42 / Pl: ~pe / E: pvb hutupaJ (Reg) Lovitură puternică, în stare să dezechilibreze pe cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hutupi1 vt [At: LB / V: ~uchi, ~pa, ~pti / Pzi: ~pesc / E: nct] (Reg) A mânca cu lăcomie (și urât) Si: a înfuleca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hutupi2 vt [At: COMAN, GL. / Pzi: ~pesc / E: hutupă] (Reg) 1 A îmbrânci. 2 A bate pe cineva până cade lat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hutupti v vz hutupi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ceáfă f., pl. cefĭ și cefe (alb. kiafă, la Scútari čaf, gît. Înrudirea cu turc. kafa [de unde și ngr. kafás, ceafă], nu e stabilită). Partea posterioară a gîtuluĭ: jugu stă pe ceafa bouluĭ, un bețiv cu pălăria pe ceafă. – În est (Ĭașĭ) și hutúpă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hutúpă f., pl. e. Ĭașĭ. Ceafă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hutupi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hutupesc, 3 sg. hutupește, imperf. 1 hutupeam; conj. prez. 1 sg. să hutupesc, 3 să hutupească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hutupi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hutupesc, imperf. 3 sg. hutupea; conj. prez. 3 să hutupească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hutupi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hutupesc, imperf. 3 sg. hutupea; conj. prez. 3 sg. și pl. hutupească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
hutupi vb. v. ÎNFULECA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hutupi, hutupesc, vb. IV (reg.) 1. a mânca cu lăcomie (și urât); a înfuleca, a huzdopa, a hălpăcăi. 2. a îmbrânci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
hutupi, hutupescverb
- 1. A mânca cu lăcomie (și urât). DEX '09 DEX '98sinonime: înfuleca
etimologie:
- DEX '98 DEX '09