26 de definiții pentru huludeț

Explicative DEX

HULUDEȚ, huludețe, s. n. Fusul țevii de la suveica războiului casnic de țesut. [Var.: huduleț s. n.] – Et. nec.

HULUDEȚ, huludețe, s. n. Fusul țevii de la suveica războiului casnic de țesut. [Var.: huduleț s. n.] – Et. nec.

huludeț sn [At: CREANGĂ, GL. / V: huduleț / Pl: ~e / E: nct] (Reg) 1 Fus al țevii de la suveica războiului de țesut. 2 Cui care leagă proțapul de piscul carului. 3 Vargă pentru scos măduva din țevi de soc, pentru a încărca pistoalele și puștile. 4 (Îf huduleț) Melesteu pentru mămăligă. 5 Supapă a unei pompe.

HULUDEȚ 👉 HUDULEȚ.

HULUDEȚ, huludețe, s. n. Fusul țevii de la suveica războaielor casnice de țesut.

HULUDEȚ, huludețe, s. n. Fusul țevii de la suveica războaielor casnice de țesut. [Var.: huduleț s. n.]

HULUDEȚ ~e n. (la suveica războiului de țesut, la pușca de soc etc.) Piesă în formă de bară pe care se îmbracă o țeavă. /<rus. holodețu

huludeț n. 1. Mold. bețișorul ce ține țeava în suveică; 2. cuiul din urechile proțapului. [Rus. HOLODEȚŬ, cotor].

huludéț și huduléț n., pl. e (rus. holodéc, cotor, sparanghel; vsl. hlondŭ, vargă. V. hluj). Mold. Fălcăleț. Arbiŭ, pistonu cu care băĭețiĭ împing cîlțu în pușca de soc. Prah. Bățu din mijlocu suveĭciĭ la războĭ. – Și hurdulete m., pl. țĭ (Rn.).

HUDULEȚ s. n. v. huludeț.

hludeț sn vz huludeț

hoduleț sn vz huduleț

huduleț sn vz huludeț

❍ HODULEȚ = HUDULEȚ.

❍ HUDULEȚ, HULUDEȚ (pl. -ețe) sn. Mold. 1 Bețișor scurt și rotund 2 ⛓ Fusul țevii de la suveică, numit și „lemnuș” sau „surcel” (ȘEZ.) 3 Cuiul ce trece prin urechile proțapului (la car) [rut. chodylce].

HUDULEȚ s. n. V. huludeț.

huduleț n. Mold. V. huludeț: peste gălbeneală huduleț CR.

huduléț, V. huludeț.

Ortografice DOOM

huludeț s. n., pl. huludețe

huludeț s. n., pl. huludețe

huludeț s. n., pl. huludețe

Etimologice

huludeț (huludețe), s. n. – 1. Fusul țevii de la suveica războiului de țesut. – 2. Dop. – Var. hludeț, huduleț. Sl. chludŭ „vergea” (Cihac, II, 144; DAR); ultima var. indică o încrucișare cu hudub-.

Sinonime

HULUDEȚ s. v. fus.

huludeț s. v. FUS.

HUDULEȚ s. (TEHN.) (Transilv. și Ban.) sfârcel. (~ la războiul de țesut.)

HUDULEȚ s. (TEHN.) (Transilv. și Ban.) sfîrcel. (~ la războiul de țesut.)

Arhaisme și regionalisme

huduleț (huludeț), s.n. (reg.) 1. bețișorul ce ține țeava în suveică. 2. cuiul din urechile proțapului la car.

Intrare: huludeț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huludeț
  • huludețul
  • huludețu‑
plural
  • huludețe
  • huludețele
genitiv-dativ singular
  • huludeț
  • huludețului
plural
  • huludețe
  • huludețelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huduleț
  • hudulețul
  • hudulețu‑
plural
  • hudulețe
  • hudulețele
genitiv-dativ singular
  • huduleț
  • hudulețului
plural
  • hudulețe
  • hudulețelor
vocativ singular —
plural —
hoduleț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hludeț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huludeț, huludețesubstantiv neutru

  • 1. Fusul țevii de la suveica războiului casnic de țesut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • diferențiere (La suveica războiului de țesut, la pușca de soc etc.) Piesă în formă de bară pe care se îmbracă o țeavă. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii