12 definiții pentru horticol

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HORTICOL, -Ă, horticoli, -e, adj. Care aparține horticulturii, privitor la horticultură. – Din fr. horticole.

HORTICOL, -Ă, horticoli, -e, adj. Care aparține horticulturii, privitor la horticultură. – Din fr. horticole.

horticol, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr horticole] 1 Privitor la grădinărit. 2 De grădinărit. 3 Specific grădinăritului.

HORTICOL, -Ă, horticoli, -e, adj. Privitor la horticultură. Artă horticolă.

HORTICOL, -Ă adj. Referitor la horticultură, de horticultură. [< fr. horticole, cf. lat. hortus – grădină, colere – a cultiva].

HORTICOL, -Ă adj. referitor la horticultură. (< fr. horticole)

orticol[1], ~ă a vz horticol

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

*ortícol, -ă adj. (lat. horticola, grădinar. V. agri-col). Relativ la cultura grădinilor: știința orticolă. – Ob. hort-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

horticol adj. m., pl. horticoli; f. horticolă, pl. horticole

horticol adj. m., pl. horticoli; f. horticolă, pl. horticole

horticol adj. m., pl. horticoli; f. sg. horticolă, pl. horticole

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HORTI- „grădină, livadă”. ◊ L. hortus, i „grădină, livadă” > fr. horti-, engl. id. > rom. horti-.~col (v. -col1), adj., care crește în grădină; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., specialist în horticultură; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care tratează despre cultivarea grădinilor; ~fug (v. -fug), adj., (despre plante) evadat din grădină.

Intrare: horticol
horticol adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horticol
  • horticolul
  • horticolu‑
  • horticolă
  • horticola
plural
  • horticoli
  • horticolii
  • horticole
  • horticolele
genitiv-dativ singular
  • horticol
  • horticolului
  • horticole
  • horticolei
plural
  • horticoli
  • horticolilor
  • horticole
  • horticolelor
vocativ singular
plural
orticol adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orticol
  • orticolul
  • orticolă
  • orticola
plural
  • orticoli
  • orticolii
  • orticole
  • orticolele
genitiv-dativ singular
  • orticol
  • orticolului
  • orticole
  • orticolei
plural
  • orticoli
  • orticolilor
  • orticole
  • orticolelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

horticol, horticolăadjectiv

  • 1. Care aparține horticulturii, privitor la horticultură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Artă horticolă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.