4 definiții pentru homeoteleută


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

homeoteleu sf [At: DN3 / V: ~ton sn / P: ~me-o-te-le-u~ / Pl: ~te / E: fr homéotéleute] Figură de sintaxă poetică constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate Si: homeoptotă.

HOMEOTELEÚTĂ s.f. Figură de sintaxă poetică, constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate; homeoptotă. [Pron. -me-o-te-le-u-, var. homeoteleuton s.n. / < fr. homéotéleute, cf. gr. homoioteleuton].

HOMEOTELEÚTĂ s. f. figură de sintaxă poetică, constând în potrivirea fonică a ultimelor silabe a două cuvinte învecinate; homeoptotă. (< fr. homéotéleute)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Intrare: homeoteleută
homeoteleută substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • homeoteleu
  • homeoteleuta
plural
  • homeoteleute
  • homeoteleutele
genitiv-dativ singular
  • homeoteleute
  • homeoteleutei
plural
  • homeoteleute
  • homeoteleutelor
vocativ singular
plural