2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HOȘTÍNĂ s. f. v. boștină.

HOȘTÍNĂ s. f. V. boștină.

hoștină f. Mold. boștină: prăjiau niște hoștine cu său CR. [Formă dialectală din voștină].

hoștínă f., pl. ĭ și e (vsl. bg. sîrb. voština, „hoștină”, rus. vosk, ceară; ung. viaszk, viasz, ceară, rudă cu germ. wachs, ceară. V. hoaspă, boască). Est. Rămășiță de ceară topită orĭ stoarsă orĭ de fructe stoarse (tescovină). – Și hóștină și huștínă (rut. huščina). În Munt. boștină și hoștopínă. În Mold. sud și hostochină. V. borhot, foloștină, huște, torofină.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Din sl. voština.

boștínă sf [At: BARCIANU / V: ho~, vo~ / E: vsl вошина] 1 Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-au scos ceara și mierea Si: baboș, comină, jintiță. 2 Ceea ce rămâne după ce strugurii au fost tescuiți Si: grunj, prăștină, tescovină Cf boască, borhot, boroghină, drojdii, hușci.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. 1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara. (Atestat în forma hoștină) Prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15. 2. Tescovină. Rachiu de boștină.Toarnă boștina [de struguri] în căzi de unde o iau, o pun în saci și o calcă în jgheab. I. IONESCU, P. 252. – Variantă: hoștínă s. f.

BOȘTÍNĂ, boștine, s. f. (Reg.) 1. Rămășiță din fagurele fiert, după ce s-a stors mierea și ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoștínă s. f.] – Slav (v. sl. voština).

BOȘTÍNĂ ~e f. pop. 1) Masă rămasă din fagure după ce s-a stors mierea și ceara. 2) Masă rămasă din struguri după ce aceștia au fost trași la teasc; hoștină; tescovină. /<sl. voština

boștină f. 1. ceea ce rămâne din faguri, după ce se alege mierea și ceara; 2. tescovină. [Varianta voștină (Mold. hoștină) = slav. VOȘTINA, rămășiță de ceară].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boștínă (reg.) s. f., g.-d. art. boștínei; pl. boștíne

boștínă s. f., g.-d. art. boștínei, pl. boștíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOȘTÍNĂ s. (reg.) babaș, comină, jintiță. (~ obținută din fagurii fierți.)

BOȘTI s. (reg.) babaș, comină, jintiță. (~ obținută din fagurii fierți.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boștínă (boștíne), s. f.1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină.Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s. m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină).[1]

  1. Var. hoștină (cf. def. din DEX 98). — blaurb.
Intrare: hoștină
hoștină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: boștină
boștină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boști
  • boștina
plural
  • boștine
  • boștinele
genitiv-dativ singular
  • boștine
  • boștinei
plural
  • boștine
  • boștinelor
vocativ singular
plural
hoștină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hoști
  • hoștina
plural
  • hoștine
  • hoștinele
genitiv-dativ singular
  • hoștine
  • hoștinei
plural
  • hoștine
  • hoștinelor
vocativ singular
plural

boștină hoștină regional

  • 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea și ceara.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: babaș comină jintiță attach_file un exemplu
    exemple
    • Prăjeau pe foc într-un ceaun mare niște hoștine cu său. CREANGĂ, A. 15.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Rachiu de boștină.
      surse: DLRLC
    • Toarnă boștina [de struguri] în căzi de unde o iau, o pun în saci și o calcă în jgheab. I. IONESCU, P. 252.
      surse: DLRLC

etimologie: