11 definiții pentru hlobăna
din care- explicative (9)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hlobăna vtr [At: N. REV. R. II, 231 / V: ~ni, ho~, hobăni (pzi: hobănesc) / Pzi: hlobăn / E: ctm hlobă + legăna] 1-2 (Reg) A (se) clătina (ca hlobele căruței). 3-4 (Reg) A (se) legăna.
HLOBĂNA, hlobăn, vb. I. Tranz. (Mold., Bucov.) A legăna, a clătina, a scutura. Viscolul... îi umflă mantaua, îl hlobănă de cîteva ori, parcă în șagă. GALAN, Z. R. 127. ◊ Refl. Intră pe ușă... hlobănîndu-se de boală. CONTEMPORANUL, VII 490.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HLOBĂNA, hlobăn, vb. I. Tranz. (Reg.) A legăna, a clătina, a scutura. – Din hlo(a)bă „ulubă” (puțin folosit) + legăna.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A HLOBĂNA hlobăn tranz. reg. A face să se hlobăne; a clătina.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE HLOBĂNA mă hlobăn intranz. reg. A se mișca încolo și încoace; a se clătina; a se hâțâi.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hlobăni v vz hlobăna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hobăna v vz hlobăna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hobăni v vz hlobăna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hlóbăn, a -á (nord) și hóbon, a -í (Trans.) v. tr. (ung. himbálni, a. î. – Hloabenĭ, hloabănă, să hloabene). Clatin, legăn. V. refl. Mergeá hlobănîndu-se de boală.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HLOBĂNA vb. v. balansa, clătina, legăna, oscila, pendula.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hlobăna vb. v. BALANSA. CLĂTINA. LEGĂNA. OSCILA. PENDULA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT2) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
hlobăna, hlobănverb
- 1. Balansa, clătina, legăna, oscila, pendula, scutura. DLRLC DLRM
- Viscolul... îi umflă mantaua, îl hlobănă de cîteva ori, parcă în șagă. GALAN, Z. R. 127. DLRLC
- Intră pe ușă... hlobănîndu-se de boală. CONTEMPORANUL, VII 490. DLRLC
-
etimologie:
- hlo(a)bă „ulubă” (puțin folosit) + legăna. DLRM