8 definiții pentru histotom


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

histotom sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: fr histotome] Instrument folosit pentru disecția țesuturilor.

HISTOTÓM, histotomuri, s. n. Instrument folosit pentru disecția țesuturilor. – Din fr. histotome.

HISTOTÓM, histotomuri, s. n. Instrument folosit pentru disecția țesuturilor. – Din fr. histotome.

HISTOTÓM s.n. (Biol.) Instrument folosit pentru disecția țesuturilor. [< fr. histotome, cf. gr. histos – țesut, tome – tăiere].

HISTOTÓM s. n. instrument folosit în histotomie. (< fr. histotome)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

histotóm s. n., pl. histotómuri

histotóm s. n., pl. histotómuri

histotóm s. n., pl. histotoame (histotomuri)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HISTO- „celulă, țesut organic”. ◊ gr. histos „țesut, țesătură” > fr. histo-, germ. id., engl. id. > rom. histo-.~autoradiografie (v. auto-, v. radio-, v. -grafie), s. f., metodă pentru studiul distribuției topografice a unui radioizotop sau a unei substanțe marcate la nivelul celulei; sin. autohistoradiografie, historadiografie, radiohistografie; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază funcțiile celulei și ale țesuturilor organice; ~gen (v. -gen1), adj., s. n., 1. adj., Care dă naștere la noi țesuturi. 2. s. n., Unul dintre straturile de celule meristematice de la vîrful organelor vegetative. 3. s. n., Grup de celule meristematice generatoare de țesuturi; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre plasmă) care formează țesuturi; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare și dezvoltare a țesuturilor vegetale și animale; sin. histogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., histogeneză*; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a țesuturilor organice; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a unei distribuții statistice prin dreptunghiuri, astfel ca înălțimea fiecărui dreptunghi să fie proporțională cu mărimile, pe care le reprezintă; ~id (v. -id), adj., asemănător cu un țesut organic; ~litic (v. -litic2), adj., (despre enzime) care produce histoliza; ~liză (v. -liză), s. f., proces de distrugere a țesuturilor organice vii; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în histologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază țesuturile organice; ~metrie (v. -metrie1), s. f., totalitatea metodelor și procedeelor de măsurare a țesuturilor organice; ~nomie (v. -nomie), s. f., studiul legilor de dezvoltare și de organizare a țesuturilor organice; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., disciplină care tratează despre patologia țesuturilor; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., ciupercă imperfectă din clasa adelomicetelor; ~radiografie (v. radio-, v. -grafie), s. f., histoautoradiografie*; ~spectroscopie (v. spectro-, v. -scopie), s. f., apreciere cantitativă a elementelor histologice foarte mici cu ajutorul spectroscopului; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament medical bazat pe extracte tisulare; ~tom (v. -tom), s. n., instrument utilizat pentru disecția țesuturilor; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a unui țesut organic; ~trof (v. -trof), adj., care furnizează substanțe nutritive folosite în gestație; ~trop (v. -trop), adj., care prezintă afinitate pentru celule și țesuturi organice.

Intrare: histotom
histotom1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • histotom
  • histotomul
  • histotomu‑
plural
  • histotomuri
  • histotomurile
genitiv-dativ singular
  • histotom
  • histotomului
plural
  • histotomuri
  • histotomurilor
vocativ singular
plural
histotom2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • histotom
  • histotomul
  • histotomu‑
plural
  • histotoame
  • histotoamele
genitiv-dativ singular
  • histotom
  • histotomului
plural
  • histotoame
  • histotoamelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

histotom

  • 1. Instrument folosit pentru disecția țesuturilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: