12 definiții pentru hipotipoză
din care- explicative (10)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HIPOTIPOZĂ, hipotipoze, s. f. Figură de stil care sugerează prin intermediul epitetelor și al comparației imagini vizuale foarte vii. [Var.: ipotipoză s. f.] – Din fr. hypotypose.
hipotipoză sf [At: DN3 / V: i~ / Pl: ~ze / E: fr hypotypose] (Lit) Figură de stil care sugerează imagini vizuale foarte vii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIPOTIPOZĂ, hipotipoze, s. f. Figură de stil care sugerează imagini vizuale foarte vii. [Var.: ipotipoză s. f.] – Din fr. hypotypose.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HIPOTIPOZĂ s.f. Figură de stil constînd în zugrăvirea vie, printr-o acumulare de epitete, a unei întîmplări. [Var. ipotipoză s.f. / < fr. hypotypose, cf. gr. hypo – sub, typoo – a fasona].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HIPOTIPOZĂ s. f. figură de stil, constând în zugrăvirea vie, printr-o acumulare gradată de epitete, a unei întâmplări, a unui obiect. (< fr. hypotypose, gr. hypotyposis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IPOTIPOZĂ s. f. v. hipotipoză.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ipotipoză sf vz hipotipoză
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IPOTIPOZĂ s. f. V. hipotipoză.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IPOTIPOZĂ s.f. v. hipotipoză.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ipotipóză f., pl. e (vgr. ῾ypotýposis, d. ῾ypó, dedesupt, și týpos, tip, figură). Ret. Figura pin care se descriŭ lucrurile așa de bine, în cît ți se pare că le vezĭ. V. retorică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
HIPOTIPOZĂ (< fr. hypotypose < gr. hypotyposis, imagine, tablou) Figură de stil folosită atît în proză, cît și în poezie, îmbinare de epitete, spre a face mai vie zugrăvirea unei întîmplări sau a unui tablou. Hipotipoza este o sinteză între gradație și epitete, pentru a înfățișa un tablou în mișcare, plin de viață, deși, prin natura lui, tabloul este static. Ex. „Răsare soarele scînteietor, din geana depărtată a mării. Razele aștern brîie verzui, galbene și roșii pe întinsul neteziș al apei. Pămîntul se retrage în urma noastră. Încet, Sulina se pleacă, se scufundă sub valuri, copacii, catargurile, sulurile negre de fum, toate se șterg. Albastra boltă a cerului se lasă ca un coviltir uriaș, peste pustietatea lucie a mării.” (AL. VLAHUȚĂ, România pitorească) Pentru aceste însușiri expresive, hipotipoza este folosită și în poezia modernă, nu numai în cea clasică. Ex. Se zbate Strîmbă-lemne cumplit în somnul zdravăn Cu brațe noduroase, și cu atletic trunchi. Înțelenit în vie, deși pîn-la genunchi I s-a urcat cu-ncetul pămîntul gras și reavăn, Dar toamna, sub rodire încununat cu spini, Și-n noapte, plin de pace, de păsări și de stele, Ca grindina sloboade castanele lui grele Și-nseninat primește pe creștetu-i lumini. (I. PILLAT, Castanul cel mare)
- sursa: MDTL (1979)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
ipotipoză (gr. hypotyposis „imagine”, „tablou”), figură de compoziție care constă în descrierea vie a obiectului, de obicei un eveniment, o scenă, evocată cu mijloace verbale menite să o „aducă sub ochii” noștri, ca și când s-ar petrece aievea (P): „La câțiva pași strălucea iazul; apa liniștită se întindea ca o mătase; spre fufa ei, sălciile își scoborau frunzișul fraged, aruncând pete de umbră, în răcoarea cărora lebedele stăteau nemișcate, ca niște bulgări de argint. Din ascunsul grădinei răsună prelung, ca o frântură de doină voinicească, fluierul grangurilor îmbrăcați în pene de aur. Pe mal, înaltele și chipeșele nalbe strângeau lumina în potirele florilor mari, pentru ca să o reverse apoi, înflăcărată ca sângele sau lucie ca gheața.” (E. Gârleanu) În narațiune, i. se realizează aplicându-se altă figură, numită enalagă, adică folosindu-se prezentul istoric sau dramatic. într-un exemplu din Phèdre de Racine, în care se relatează moartea lui Hipolit, Dumarsais (p. 152-153) observă că „toate verbele acestei narațiuni sunt la prezent [...] ceea ce face i., imaginea, tabloul; parcă acțiunea se petrece sub ochii noștri.” Alte exemple de i.: Căprioara de E. Gârleanu sau moartea căprioarei din finalul povestirii În pădurea Petrișorului de M. Sadoveanu. Din literatura franceză cităm: „... La Mollesse, oppressée, Dans sa bouche, à ces mots, sent sa langue glacée. Et, lasse de parler, succombant sous l’effort, Soupire, étend les bras, ferme l’oeil et s’endort.” (Boileau)
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hipotipoză, hipotipozesubstantiv feminin
- 1. Figură de stil care sugerează prin intermediul epitetelor și al comparației imagini vizuale foarte vii. DEX '09 DN
etimologie:
- hypotypose DEX '09 DEX '98 DN