hipofiza vt [At: DN³ / Pzi: ~zez / E: fr hypophiser] (Med) A injecta peștii cu extract de hipofiză.

HIPOFIZA vb. I. tr. (Biol.) A aplica metoda hipofizării. [Cf. fr. hypophiser].

HIPOFIZĂ, hipofize, s. f. (Și în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcții multiple, situată la baza creierului și având o mare influență asupra creșterii organismului, dar și asupra celorlalte glande, în special a glandelor sexuale și a tiroidei; adenohipofiză. – Din fr. hypophyse.

hipofiză sf [At: DA ms / Pl: ~ze / E: fr hypophyse, ger Hypophyse] (Șîs) Glandă ~ Glandă endocrină cu funcții multiple, situată pe fața inferioară a encefalului, cu o mare influență asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale și a tiroidei Si: adenohipofîză, glandă pituitară.

HIPOFIZĂ, hipofize, s. f. (Și în sintagma glandă hipofiză) Glandă endocrină cu funcții multiple, situată la baza creierului și având o mare influență asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale și a tiroidei; adenohipofiză. – Din fr. hypophyse.

HIPOFIZĂ, hipofize, s. f. Glandă endocrină cu funcțiuni multiple, situată pe fața inferioară a encefalului și avînd o mare influență asupra celorlalte glande, în special asupra glandelor sexuale și a tiroidei; funcționarea ei defectuoasă provoacă obezitatea, poliuria etc., iar hipertrofia ei provoacă acromegalia, gigantismul.

HIPOFIZĂ s.f. (Anat.) Glandă endocrină situată pe fața inferioară a encefalului; glandă pituitară. [< fr. hypophyse, cf. gr. hypo – sub, physis – creștere].

HIPOFIZĂ s. f. glandă endocrină pe fața inferioară a encefalului; glandă pituitară. (< fr. hypophyse)

HIPOFIZĂ ~e f. Glandă endocrină centrală având rol important în reglarea hormonală. /<fr. hypophyse

hipofiză s. f., g.-d. art. hipofizei; pl. hipofize

hipofiză s. f., g.-d. art. hipofizei; pl. hipofize

hipofiză s. f., g.-d. art. hipofizei; pl. hipofize

hipofiză

HIPOFIZĂ s. (ANAT.) adenohipofiză, glandă pituitară.

HIPOFIZĂ s. (ANAT.) adenohipofiză.

HIPOFÍZĂ (< fr. {i}; {s} gr. hypophysis „creștere dedesubt”) s. f. Glandă endocrină coordonatoare, la animalele vertebrate și la om, situată la baza creierului, formată dintr-un lob anterior (adenohipofiza) și unul posterior (neurohipofiza), legat de hipotalamus. Secretă numeroși hormoni, din care cei mai importanți sunt: hormonul de creștere sau somatotrop, hormonii care stimulează secreția altor glande endocrine (tireotrop, corticotrop sau ACTH) etc. Împreună cu hipotalamusul, h. formează un sistem funcțional unic (sistemul hipotalamic-hipofizar).