25 de definiții pentru hipodrom

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPODROM, hipodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru desfășurarea concursurilor hipice, prevăzut cu tribune pentru spectatori. – Din fr. hippodrome.

hipodrom sn [At: DOSOFTEI, V. S. 32 / V: (înv) ~miu, ~drum / Pl: ~uri, ~oame / E: ger Hippodrom, gr ἱπποδρόμιον, lat hippodromos] 1 Incintă amenajată pentru desfășurarea concursurilor hipice, prevăzută cu tribune pentru spectatori. 2 Câmp amenajat pentru cursele de cai.

HIPODROM, hipodromuri, s. n. Incintă amenajată pentru desfășurarea concursurilor hipice, prevăzută cu tribune pentru spectatori. – Din fr. hippodrome.

HIPODROM, hipodromuri, s. n. Cîmp amenajat pentru alergări și curse de cai, cu o pistă în formă ovală și un amfiteatru pentru spectatori. Se-nșiruie și fug cantoanele-n monom Și kilometrii fug în urma lor, Și toate-aleargă ca pe-un hipodrom, Parcă s-au pus să bată un record. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 150.

HIPODROM s.n. 1. Incintă amenajată pentru exerciții și concursuri de călărie, cum și pentru întreceri de care. 2. Cîmp amenajat pentru curse de cai. [Pl. -omuri, -oame. / < fr. hippodrome, lat. hippodromos, cf. gr. hippos – cal, dromos – cursă].

HIPODROM s. n. 1. (ant.) incintă amenajată pentru exerciții și concursuri de călărie, ca și pentru întreceri de care. 2. câmp amenajat pentru curse de cai. (< fr. hippodrome)

HIPODROM ~uri n. Teren pentru hipism. [Sil. -po-drom] /<fr. hippodrome

hipodrom n. teren dispus pentru alergări de cai: hipodromul dela Băneasa.

*ipodróm n., pl. urĭ și oame (fr. hippodrome, lat. hippódromus, d. vgr. ῾ippódromos și -ómion, d. ῾ippos, cal, și drómos, loc de alergare. V. drum). Cîmp de alergărĭ cu caiĭ (în vechime și cu carele).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hipodrom (desp. -po-drom) s. n., pl. hipodromuri

hipodrom (-po-drom) s. n., pl. hipodromuri

hipodrom s. n. (sil. -drom), pl. hipodromuri

+hipo1 (hipotensiv) adj. invar. (pacienți ~)

+hipo2 (referitor la cai) adj. invar. (concursuri ~)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HIPODROM s. (livr.) turf. (Alergări de trap pe ~.)

HIPODROM s. (livr.) turf. (Alergări de trap pe ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HIPO- „cal, cabaline”. ◊ gr. hippos „cal” > fr. hippo-, germ. id., engl. id. > rom. hipo-.~camp (v. -camp), s. m., 1. Animal fabulos cu corp de cal, cu două picioare și terminat printr-o coadă de pește, care trăgea carul lui Neptun. 2. Pește teleostean marin, lipsit de înotătoarea caudală, avînd capul asemănător cu al calului. 3. Circumvoluție internă a encefalului, situată în planșeul inferior al ventriculului lateral; sin. cornul lui Amon; ~drom (v. -drom), s. n., teren amenajat pentru desfășurarea concursurilor hipice; ~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu carne de cal; ~fagie (v. -fagie), s. f., întrebuințare a cărnii de cal în alimentație; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă morbidă de cai; ~id (v. -id), adj., asemănător calului; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în hipologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază anatomia și fiziologia calului; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu clasificarea cailor după anumite măsurători; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat utilizat la măsurarea diferitelor dimensiuni corporale ale cailor; ~mobil (v. -mobil), adj., pus în mișcare de cai; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază bolile și defectele calului; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., disciplină care tratează despre creșterea și exploatarea calului; ~tomie (v. -tomie), s. f., disecție a calului.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HIPODRÓM (< fr.; {s} hipo2- + gr. dromos „cursă”) s. n. Teren special amenajat pentru desfășurarea concursurilor hipice și pentru antrenarea cailor trăpași și de curse. Are o pistă ovală (pe care se desfășoară competițiile), piste pentru antrenament, tribune pentru spectatori, clădiri auxiliare (manejuri acoperite, grajduri etc.). În Antichitate era folosit și pentru întreceri de care, cel mai cunoscut din Grecia antică fiind h. din Olimpia. În România, la București, în partea de N a orașului, a existat un h. construit în 1906 de arhitectul I. Berindei, unul dintre cele mai frumoase din Europa; a fost demolat în 1966. În prezent, un h. funcționează la Ploiești.

Intrare: hipodrom
hipodrom1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: -drom info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipodrom
  • hipodromul
  • hipodromu‑
plural
  • hipodromuri
  • hipodromurile
genitiv-dativ singular
  • hipodrom
  • hipodromului
plural
  • hipodromuri
  • hipodromurilor
vocativ singular
plural
hipodrom2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipodrom
  • hipodromul
  • hipodromu‑
plural
  • hipodroame
  • hipodroamele
genitiv-dativ singular
  • hipodrom
  • hipodromului
plural
  • hipodroame
  • hipodroamelor
vocativ singular
plural
hipodrum
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hipodromiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ipodrom
  • ipodromul
plural
  • ipodromuri
  • ipodromurile
genitiv-dativ singular
  • ipodrom
  • ipodromului
plural
  • ipodromuri
  • ipodromurilor
vocativ singular
plural
ipodromiu substantiv neutru
substantiv neutru (N49)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ipodromiu
  • ipodromiul
plural
  • ipodromiuri
  • ipodromiurile
genitiv-dativ singular
  • ipodromiu
  • ipodromiului
plural
  • ipodromiuri
  • ipodromiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ipodrum
  • ipodrumul
plural
  • ipodrumuri
  • ipodrumurile
genitiv-dativ singular
  • ipodrum
  • ipodrumului
plural
  • ipodrumuri
  • ipodrumurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hipodrom, hipodromurisubstantiv neutru

  • 1. Teren special amenajat pentru desfășurarea concursurilor hipice, prevăzut cu tribune pentru spectatori. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: turf
    • format_quote Se-nșiruie și fug cantoanele-n monom Și kilometrii fug în urma lor, Și toate-aleargă ca pe-un hipodrom, Parcă s-au pus să bată un record. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 150. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.